CĂRȚI POȘTALE


Colecția Andrei Ștomff

BLAJ

  • Nume actual subiect: Blaj: 1. Stejarul lui Avram Iancu; 2. Castelul arhiepiscopal; 3. Catedrala Greco - Catolică „Sfânta Treime” din Blaj; 4. Câmpia Libertății; 5. Centrul Cultural „Iacob Mureșianu”
  • Descriere: Vedere ce surprinde cinci instantanee ale unor monumente admirabile ale Blajului. În partea superioară, în stânga, se impune prin dimensiunile sale stejarul lui Avram Iancu, iar în partea dreaptă se distinge Castelul Arhiepiscopal. În partea centrală, în dreapta și deasupra numelui orașului, se observă fațada cu cele două turnuri monumentale ale Catedralei greco-catolice. În planul inferior, în stânga, este prezentată Casa de cultură iar în dreapta este surprinsă o vedere de ansamblu a Câmpiei Libertății, fiind vizibile obeliscul și o parte din busturile ce îl înconjoară.
  • Autor subiect: Georgius Bagdi; Johann Martinelli; Anton Erhard Martinelli; Ioan Inocențiu Micu Klein;
  • Datare subiect: 1535; 1738 - 1765; 1958;
  • Tip imagine: color
  • Fotograf: Al. Mendrea
  • Cod LMI: AB-II-a-A-00189; AB-II-m-A-00187; AB-III-a-B-00408
  • Cod RAN: 1357.03
  • Observații: Castelul arhiepiscopal, cunoscut și sub denumirea de Castelul Mitropolitan „Apafi Gergely” a fost edificat în anul 1535, când domeniul Blajului era în posesiunea lui Georgius Bagdi, oficial al Episcopiei Romano-Catolice de Alba Iulia. Acesta a servit ca reședință principilor transilvani, precum Gabriel Bethlen și Ana Bornemissza, soția principelui Mihai Apafi I. În urma morții lui Mihai Apafi al II-lea în 1713, domeniul şi castelul Blajului ajung în posesiunea fiscului împărătesc. În anul 1737, domeniul împreună cu castelul vor ajunge în stăpânirea episcopului Ion Inocențiu Micu Klein, clădirea castelului servind ca sediu al episcopiei și mai târziu al mitropoliei greco-catolice din Blaj, sediul episcopal fiind mutat de la Făgăraș la Blaj. În urma acestor evenimente se va contura și construcția Catedralei greco-catolice, la inițiativa aceluiași Ion Inocențiu, episcopul încheind un contract în valoare de 61.000 de florini austrieci pentru construirea lăcașului ce consta într-o mănăstire și biserica propiu-zisă. Catedrala este ridicată în stil baroc, după planurile arhitecților vienezi Johann și Anton Eckhardt Martinelli, lucrările efective începând în 1741 și fiind finalizate în 1748, iar anul următor fiind finalizată si pictura cupolei. Cu toate acestea, prima slujbă va fi oficiată abia în anul 1765, anul în care cel mai important element este finalizat și anume iconostasul, opera tâmplarului Aldea din Târgu Mureș și a pictorilor Ștefan Tenețchi și Grigore Ranite. Ulterior, biserica va suferi modificări majore, cea mai notabilă fiind cea din 1838, când i se vor adăuga cele două turnuri monumentale asemăntoare Bisericii Iezuiților din Cluj. În cadrul evenimentelor revoluționare ce au caracterizat anul 1848, catedrala se află în mijlocul acestora, Simion Bărnuțiu rostindu-și aici celebrul discurs la 14 mai 1848, ce avea să preceadă Marea Adunare Națională de la Blaj. Câmpia Liberății din Blaj este locul care a găzduit Adunarea Națională de la Blaj din 15 -17 mai 1848, ce a întrunit aproximativ 40.000 de români în contextul mișcărilor revoluționare ce au caracterizat anii 1848-1849. În cadrul adunării a fost citită și votată de către mulțime Proclamația de la Blaj, care prevedea independența și libertatea poporului român și totodată afirma refuzul alipirii Transilvaniei la Ungaria, fiind depus și un jurământ împăratului Austriei. La data de 15 mai 1948, a fost aniversat cu mare fast centenarul Adunării, în prezența oficialităților comuniste, urmând ca în 28 decembrie 1958 să fie înălțat un obelisc situat pe locul fostului monument cunoscut ca și „Piatra Libertății”. Din 1973, obeliscul avea să fie străjuit de 20 de busturi ale conducătorilor revoluției pașoptiste, urmând ca acesta să fie înlocuit în 1977 de Monumentul „Gloria”, opera sculptorului Ion Vlasiu, care dăinuie și astăzi, fiind înconjurat de 26 de busturi.
  • Descriptori: Biserica Sfânta Treime; Biserica Unită cu Roma; biserică greco-catolică; Ioan Inocențiu Micu Klein; Johann Martinelli; stilul baroc; Avram Iancu; stejar; monument al naturii; castel arhiepiscopal; castel; palat; reședință; monument istoric; mănăstire; Adunarea Națională de la Blaj; Revoluția de la 1848; Proclamația de la Blaj; mica Romă; mișcare națională; 1848; Blaj; Transilvania; România; colaj;
  • Editura: Editura Meridiane
  • Expediată: Nu

Localizare
  • Regiune/Zona geografica /Context spatial: Transilvania
  • Localitate: Blaj
  • UAT: Municipiul Blaj
  • Județ: Alba
  • Adresa actuala: Parcul Avram Iancu; Str. Aron Petru Pavel nr. 1; Piața 1848 nr. 2; Strada Tudor Vladimirescu nr. 80; Piaţa 1848 Nr. 16
  • Adresa initiala: Strada Armata Roșie nr. 2
  • Stat: România

SIMILARE
STOMFF_CP_11519_149_a_Blaj; STOMFF_CP_11519_150_r_Blaj STOMFF_CP_11520_151_a_Blaj; STOMFF_CP_11520_152_r_Blaj STOMFF_CP_11569_a_Cluj057; STOMFF_CP_11569_r_Cluj058 STOMFF_CP_11630_a_Cluj179; STOMFF_CP_11630_r_Cluj180 STOMFF_CP_11644_a_Cluj207; STOMFF_CP_11644_r_Cluj208 STOMFF_CP_11648_a_Cluj215; STOMFF_CP_11648_r_Cluj216 STOMFF_CP_11650_a_Cluj219; STOMFF_CP_11650_r_Cluj220 STOMFF_CP_11655_a_Cluj229; STOMFF_CP_11655_r_Cluj230