CĂRȚI POȘTALE


Colecția Andrei Ștomff

GALAȚI:

  • Nume actual subiect: Colaj cu cinci imagini din Galați
  • Descriere: Colaj în care apar: 1. Clădirea Teatrului de Stat (astăzi Teatrul Dramatic „Fani Tardini”) văzut din parcul alăturat, aflat în prim plan; 2. Clădirea Bibliotecii „V.A. Urechia” văzută din stradă. Se observă spațiul verde din fața clădirii și bustul ctitorului bibliotecii, istoricul Vasile Alexandrescu Urechia; 3. Clădirea Muzeului de Artă Vizuală, văzută de la intrarea în curtea instituției; 4. Clădirea Universității din Galați, văzută din depărtare, din parcul aflat vis-a-vis. Câteva mașini se află în parcarea situată la stradă, la marginea parcului; 5. Grupul statuar situat în rondoul din fața Grădinii Publice, format din statuia domnitorului Ioan Alexandru Cuza, postat pe un soclu înalt, care are la bază un grup de oameni. Monumentul este înconjurat de un spațiu verde și de un gard scund, realizat din beton și fier forjat.
  • Autor subiect: Ion D. Enescu; C. F. Robescu, R. Effingham Grant; Theodor Dobrescu; Grigore Cerchez, Anton Vârnav; Raffaelo Romanelli, Ion Jalea
  • Datare subiect: 1933-1939; 1894-1896; 1898-1899; 1912-1923; 1926-1972
  • Tip imagine: color
  • Fotograf: Al. Mendrea; I. Petcu
  • Cod LMI: GL-II-m-B-03018; GL-II-m-B-03057; GL-II-m-B-03036; GL-II-m-A-03013; GL-III-m-B-03129
  • Observații: 1. Clădirea în care se află astăzi Teatrul Dramatic a fost construită în perioada 1933-1939 pentru a servi ca sediu Bibliotecii „V.A. Urechia”. Proiectul clădirii, intitulată Palatul Cultural „V.A. Urechia”, a fost realizat de arhitectul Ion D. Enescu, care a supravegheat și lucrările, care au trenat, din cauza fondurilor insuficiente. În anul 1940 Biblioteca „V.A. Urechia” s-a mutat în noul local. Prin HCM NR. 2003/16 sept. 1955, începe funcționarea Teatrului de Stat în actualul sediu, primul spectacol reprezentat fiind „D’ale carnavalului” (30 dec. 1956). Din anul 1973, Teatrul de Stat primeşte denumirea de Teatrul Dramatic Galaţi, iar din anul 2000 devine Teatrul Dramatic „Fani Tardini” Galaţi (Valentin Bodea, Monumente istorice și personalități din orașul Galați, Galați, Sinteze, 2015, p. 192-199); 2. Clădire construită în perioada 1893-1896, pentru a găzdui sediul Comisiei Europene a Dunării la Galați, realizată de Societatea Română de Construcții și Lucrări Publice (inginerii C. F. Robesco și R. Effingham Grant). Bombardată în perioada Primului Război Mondial, a fost reconstruită în perioada 1922-1923 de Societatea Română de Întreprinderi din București. După desființarea CED, în anul 1948, clădirea a fost naționalizată, devenind sediul Bibliotecii Județene „V.A. Urechia” din anul 1968. (Valentin Bodea, Monumente istorice și personalități din orașul Galați, Galați, Sinteze, 2015, p. 147-152); 3. Clădirea care a găzduit în perioada 1967-2013 Muzeul de Artă Vizuală Galați, a fost construită ca Palat Episcopal, după planurile arhitectului Mandrea, refăcute în anul 1892 de arhitectul Theodor Dobrescu, care a fost însărcinat cu executarea lucrării. Pe 28 iunie 1898 a avut loc ceremonia punerii pietrei de fundație a palatului, terminat în 1898, recepția lucrărilor având loc în anul 1901. Clădirea cu front lung și două aripi perpendiculare, are un etaj și demisol. Prin decizia nr. 156/2004, emisă de Guvernul României, imobilul a fost retrocedat Arhiepiscopiei „Dunării de Jos”, retrocedare concretizată în anul 2013. Din anul 2014 clădirea adăpostește Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine de la Dunărea de Jos (Valentin Bodea, Monumente istorice și personalități din orașul Galați, Galați, Sinteze, 2015, p. 152-162); 4. Clădire construită pentru a găzdui Palatul de Justiție după proiectul realizat în anul 1912 de arhitecții Grigore Cerchez și Anton Vârnav, construcția propriu-zisă având loc în perioada 1912-1923. Prin retragerea fațadei și încadrarea acesteia cu două aripi dispuse flancant s-a creat un spațiu de piațetă, în timp ce în exterior palatul prezintă forme opulente și ferestre largi, cele superioare având arcuri în plin cintru. Nivelul inferior este un demisol, având funcția de soclu, pe care se ridică celelalte două nivele. Fațada din coloane susține susține arcuri trilobate alungite. Astăzi, clădirea dăpostește rectoratul Universității „Dunărea de Jos” din Galați (Valentin Bodea, Monumente istorice și personalități din orașul Galați, Galați, Sinteze, 2015, p. 162-171). 5. Monumentul, aşa cum se înfăţişează astăzi, este rezultatul muncii, la intervale mari de ani, a doi sculptori: italianul Raffaello Romanelli (autorul compoziției ce reprezintă soclul) şi românul Ion Jalea (autorul statuii lui Al. I. Cuza). Compoziţia realizată în altorelief, desfăşurată în spaţiu pe trei laturi ale soclului, este o alegorie ce sugerează actul unirii Moldovei cu Ţara Românească, înfăptuit la 24 ianuarie 1859 (cele două femei îmbrăţişate, dispuse pe latura frontală), precum şi urmările reformei agrare de la 1864. Domnitorul este înfăţişat în uniformă militară, purtând pe umeri o pelerină, cu mâna stângă ce se sprijină pe sabie, în timp ce în dreapta, sprijinită pe cea stângă, ţine un sul (Corneliu Stoica, Muzee și monumente gălățene, Galați, Axis Libri, 2010).
  • Descriptori: Galați; Teatrul Dramatic „Fani Tardini”; Teatrul de Stat Galați; Biblioteca „V.A. Urechia”; bibliotecă județeană; Muzeul de Artă Vizuală; muzeu de artă; universitate; strada Domnească; strada Republicii; Strada Mihai Bravu; grup monumental; monument de artă; Alexandru Ioan Cuza (statuie); spațiu verde; arbore; Vasile Alexandrescu Urechia (bust);
  • Editura: Editura Meridiane
  • Expediată: Nu

Localizare
  • Regiune/Zona geografica /Context spatial: Moldova
  • Localitate: Galați
  • UAT: Municipiul Galați
  • Județ: Galați
  • Adresa actuala: Strada Domnească nr. 59; Strada Mihai Bravu nr. 16; Strada Domnească nr. 141; Strada Domnească nr. 47; Strada Domnească
  • Adresa initiala: Strada Republicii nr. 59; Strada Mihai Bravu nr. 16; Strada Republicii nr. 141; Strada Republicii nr. 47; Strada Republicii
  • Stat: România

SIMILARE
STOMFF_CP_10_0001_a_000454; STOMFF_CP_10_0002_r_000454 STOMFF_CP_21_0013_a_001306; STOMFF_CP_21_0014_r_001306 STOMFF_CP_21_0025_a_001312; STOMFF_CP_21_0026_r_001312 STOMFF_CP_22_ 0055_a_001413;STOMFF_CP_22_ 0056_r_001413 STOMFF_CP_24_ 0061_a_1462; STOMFF_CP_24_ 0062_r_1462 STOMFF_CP_24_ 0087_a_1475; STOMFF_CP_24_ 0088_r_1475 STOMFF_CP_24_ 0091_a_1477; STOMFF_CP_24_ 0092_r_1477 STOMFF_CP_24_ 0123_a_1493; STOMFF_CP_24_ 0124_r_1493