CĂRȚI POȘTALE


Colecția Andrei Ștomff

LITORALUL

  • Nume actual subiect: Colaj cu opt imagini din Constanța
  • Descriere: Prima fotografie din stânga, sus, reprezintă un vapor în Portul Maritim Constanța; Următoarea fotografie din mijloc în partea de sus este din Mamaia noaptea, unde în plan apropiat se vede o barcă la malul mării, iar în plan îndepărtat Hotel Parc și alte hoteluri din Mamaia; Cea de a treia fotografie în plan orizontal este realizată ziua și prezintă stabilopozi în plan apropiat și plaja din Mamaia cu un lanț de hoteluri în plan îndepărtat; La mijlocul cărții poștale în partea stângă este Cazinoul Constanța, iar în partea dreaptă Edificiul Roman cu Mozaic; În partea de jos sunt două fotografii realizate în Mamaia cu turiști care se plimbă prin Stațiune; ultima fotografie din colțul dreapta jos reprezintă Parcul Arheologic Tomis.
  • Datare subiect: 1930-1935; 22 august 1906; 1904-1910; sec. IV - VI p. Chr., Epoca romano-bizantină
  • Tip imagine: color
  • Cod LMI: CT-II-m-B-2783; CT-I-m-A-02553.05; CT-I-m-A-02553.07
  • Observații: C.N. Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța, are rolul de autoritate portuară pentru Portul Maritim Constanța (cuprinzând zona Constanța, zona Midia, zona Mangalia și zona Basarabi) și pentru Portul Turistic Tomis. Portul Maritim Constanța este situat pe coasta vestică a Mării Negre, la 179 nM de Strâmtoarea Bosfor și la 85 nM de Brațul Sulina, prin care Dunărea se varsă în mare. Acoperă o suprafață totală de 3.926 ha, din care 1.313 ha uscat și 2.613 ha apă. Cele două diguri situate în partea de nord și în partea de sud adăpostesc portul, creând condițiile de siguranță optimă pentru activitățiile portuare. În prezent, lungimea totală a Digului de Nord este de 9,4 km, iar cea a Digului de Sud de 5,56 km. Portul Maritim Constanța este deservit de 156 de dane, din care 140 sunt operaționale. Lungimea totală a cheurilor este de 32 km, iar adâncimile variază între 7 si 19 m. (https://www.portofconstantza.com/pn/ro/home); Stațiunea Mamaia a început să fie construită din necesitatea poporului român de a avea o plajă amenajată, modernă, după ce fosta plajă La Vii nu se mai putea folosi din cauza noului port maritim din 1899. Meritele primelor amenajări ale stațiunii Mamaia îi revin primarului din acea vreme, Ion Bănescu. Astfel, inaugurarea noii stațiuni(Mamaia) a avut loc pe 22 august 1906, iar turiștii din acea vreme au putut vedea primele spații turistice pe cordonul de nisip dintre mare și Siutghiol.(https://a1.ro/news/social/nu-o-sati-vina-sa-crezi-iata-cum-arata-mamaia-in-urma-cu-mai-bine-de-100-de-ani-istoria-statiunii-id787090.html); Simbol al celui mai mare port al României, Cazinoul de pe faleza din orașul Constanţa a fost ridicat în 1904-1910 la iniţiativa regelui Carol I, fiind inaugurat la 15 august 1910, în prezenţa Principelui Ferdinand. Inițial, planurile au fost întocmite de către arhitectul Petre Antonescu, care a proiectat o clădire al cărei stil arhitectonic se inspira din tradițiile artei românești. După terminarea fundațiilor, planurile au fost schimbate, Primăria încredințând modificarea lor unui arhitect de origine franceză (sau elvețiană), Daniel Renard. Pe 20 august 1916, când au început bombardamentele asupra Constanței, Cazinoul a fost folosit de Crucea Roșie pe post de spital de campanie, însă a fost şi clădirea lovită de schije. Pe 19 noiembrie 1917, Cazinoul devine iarăşi functional. În 1934, arhitectul Daniel Renard a fost chemat pentru a efectua reparaţiile. Din 1941, Cazinoul a devenit gazdă pentru trupele germane. Din nou, a avut de suferit de pe urma bombardamentelor, dar a fost renovat în anul 1951 cu ajutorul deţinuţilor politici. Începând din anul 1948, a adăpostit Casa de Cultură a Sindicatelor, iar între anii 1960 şi 1989 a aparţinut ONT Litoral. Ultima reparaţie majoră a Cazinoului a fost făcută între anii 1986 – 1988. (https://historia.ro/sectiune/general/povestea-casino-ului-abandonat-din-constanta-569217.html); Descoperirea primelor indicii legate de prezența resturilor antice în zonă s-a făcut în secolul al XIX-lea, cu prilejul construirii căii ferate care lega portul în curs de modernizare, de Cernavodă și mai departe, de centrul și vestul Europei. Istoria recentă a debutat cu descoperirea Edificiului cu mozaic, în toamna anului 1959, în contextul ridicării unor blocuri de locuințe. Pe parcursul a mai multor campanii arheologice, edificiul a fost cercetat exhaustiv, apoi a trecut prin operațiunile de restaurare-conservare, pentru ca în final să intre în circuitul de vizitare turistică. A urmat cercetarea clădirii cu Lentiarion, asimilată termelor tomitane, dar și cercetarea spațiului cuprins între cele două edificii – antrepozite portuare, la NV de Lentiarion, anexe comerciale la SE de Edificiul cu mozaic, bazine pentru pește sărat, porțiuni de străzi și stradele, canale de scurgere etc. (text selectat din expoziția 140 DE ANI DE ARHEOLOGIE DOBROGEANĂ, MINAC , 2018 (https://www.minac.ro/edificiul-roman-cu-mozaic.html); Parcul Arheologic se întinde pe o suprafață generoasă, între Primăria Constanța și Bulevardul Ferdinand, iar aleile sale par a fi săli de expoziție dintr-un muzeu de istorie. Acestea sunt încadrate de coloane, vase de ceramică și alte vestigii istorice care datează din perioada romano-bizantină a cetății. Latura de parc dinspre Bulevardul Ferdinand este încă mărginită de zidul roman de incintă, construcție ce datează din secolul al III-lea d.Hr. și care prezintă două porți de intrare în cetate. Tot aici pot fi observate rămășițele Turnului Măcelarilor, refăcut în timpul lui Iustinian, și o serie de alte fragmente arhitectonice ale Tomisului antic (https://www.litoralulromanesc.ro/parcul_arheologic)
  • Descriptori: Edificiul Roman cu Mozaic; Parcul Arheologic Tomis; mare; plajă; muzeu; parc; vestigiu istoric; hotel; vapor; barcă; cazino; edificiu; mozaic; port; peisaj; vară;
  • Editura: OSETCM
  • Expediată: Da
  • Data expedierii: 19 iulie 1990

Localizare
  • Regiune/Zona geografica /Context spatial: Dobrogea
  • Localitate: Constanța
  • UAT: Municipiul Constanța
  • Județ: Constanța
  • Stat: România

SIMILARE
STOMFF_CP_117_a_000056; STOMFF_CP_118_r_000056 STOMFF_CP_119_a_000057; STOMFF_CP_120_r_000057 STOMFF_CP_159_a_000077; STOMFF_CP_160_r_000077 STOMFF_CP_2_123_a_000161; STOMFF_CP_2_123_r_000161; STOMFF_CP_2_121_a_000160; STOMFF_CP_2_121_r_000160; STOMFF_CP_2_115_a_000157; STOMFF_CP_2_115_r_000157; STOMFF_CP_2_113_a_000156; STOMFF_CP_2_113_r_000156; STOMFF_CP_2_109_a_000154; STOMFF_CP_2_109_r_000154