Colecția Andrei Ștomff

Nume actual subiect: Eforie Nord

Descriere: În prim-plan se observă o balustradă ceea ce sugerează că fotografia a fost făcută de la înălțime. În partea de jos se observă în partea stângă statuia Tinerețea și un rând de vile carea au pe partea stângă B-dul Tudor Vladimirescu și alte clădiri din zonă, iar în partea dreaptă faleza și Marea Neagră unde în plan îndepărtat se văd diguri.

Autor subiect: Onita Iulia

Datare subiect: 1962

Tip imagine: color

Fotograf: Al. Mendrea

Observații: Statuia Tinerețea este semnată de ONITA IULIA și a fost amplasată în 1962 în zona Flamingo din Eforie Sud. (https://www.primariaeforie.ro/wp-content/uploads/2015/12/DSC_8926.jpg); Istoria stațiunii Eforie Nord se leagă de cea a localității vecine, stațiunea Eforie Sud, cu care formează o unitate administrativă. Piatra de temelie a stațiunii a fost pusă în anul 1894, atunci când organizația Eforia Spitalelor Civile din București a construit în zonă un sanatoriu balneoclimateric. Cinci ani mai târziu, alături de sanatoriu se ridică, pe malul mării, prima unitate de cazare din zonă, denumită Hotel Movilă (actual Hotel Parc, Eforie Sud), iar pe malul lacului Techirghiol se amenajează Băile Movilă. În acest fel a luat naștere stațiunea Movilă-Techirghiol. Începând cu anul 1920 în zonă sunt construite numeroase vile, reședințe și case de vacanță ale elitelor vremii. De-a lungul timpului, stațiunea s-a mai numit Carmen Sylva și Vasile Roaită. Până în anul 1933 stațiunea Eforie a aparținut de localitatea Techirghiol. Stațiunea Eforie Nord, de la malul Mării Negre, are o istorie lungă și încărcată de evenimente, ea fiind înființată înainte de Primul Război Mondial, mai precis în anul 1894. Mult inainte de acest eveniment, însă, în zona stațiunii Eforie Nord, de azi, la jumatate de kilometru spre sudul localității, au existat așezări traco-getice și daco-romane, care se prelungesc spre timpurile noastre, cu o viețuire creștină. Acest lucru a putut fi posibil atât datorită apropierii de țărmul mării, cât și a existenței unor izvoare de apă potabilă care au permis condiții bune pentru viață, astfel că s-au găsit aici trei vetre întinse de așezări străvechi: Tuzla Mică, Tuzla Mare și Cainaci. Peste așezările geto-romanilor, așezări românești, mai târziu, au venit și s-au stabilit turco-tătarii și alte populații în migrație. Războiul de Independență (1877 – 1878) eliberează Dobrogea de sub stăpânirea otomană, iar localitățile se repopulează cu români. Acesta este momentul în care Mihail Kogălniceanu este împroprietărit cu terenul de pe litoral, pe care îl cedează mai târziu statului român. În 1894, Ministerul Agriculturii și Domeniilor vindea Societății de Binefacere „Eforia Spitalelor Civile“, o organizație ce administra o serie de spitale în capitală și în țară, 100 de hectare de pământ pe malul lacului Techirghiol. De atunci, stațiunea a început să fie populată cu vile, sanatorii și baze de tratament, iar mai târziu cu hoteluri. La începuturile stațiunii Mihail Kogălniceanu a clădit o fântână publică, iar artiști și scriitori veneau aici pentru a se relaxa și pentru a scrie. (https://www.info-eforienord.ro/despre-eforie/istoric/)

Descriptori: Eforie Nord; balustradă; vilă; plajă; Marea Neagră; statuia Tinerețea; faleza; dig; stațiune; peosaj; vară;

Editura: Editura Meridiane

Expediată: Nu

CĂRȚI POȘTALE

EFORIE NORD. VILE PE MALUL MĂRII

SIMILARE

Răsfoiți colecția