Colecția Andrei Ștomff

Nume actual subiect: Strada Tudor Vladimirescu din Băile Govora

Descriere: Vedere din perioada interbelică cu strada Tudor Vladimirescu din Băile Govora. Fotografia este realizată probabil de la unul din etajele superioare ale Hotelului Ștefănescu și suprinde o stradă puțin circulată, cu un automobil de epocă și trecători. În partea stângă, în registrul inferior, este surprinsă clădirea ce va fi demolată pentru a se construi restaurantul Dunărea (inaugurat în 1963), astăzi sediul centrului comercial Anabella. Lângă această clădire este clădirea vechiului Oficiu Poștal Băile Govora, construcție datând din 1906. Vizavi, este surprinsă parțial clădirea Vilei Vârgolici. În plan îndepărtat este intrarea în Parcul Balnear Băile Govora.

Datare subiect: 1906; perioada interbelică

Tip imagine: monocrom

Observații: Băile Govora este o stațiune fondată în întregime la sfârșitul secolului XIX în jurul izvoarelor minerale, într-o zonă delimitată și amenajată ca Parc Central. Abia după înfiinţarea Societatății Govora-Călimăneşti în 1910, parcul a cunoscut o puternică transformare, fiind amenajat de către peisagistul francez, Emile Pinard, care colaborase cu Edouard Redont în anii 1900 la elaborarea planurilor pentru Parcul Romanescu din Craiova. Unul dintre cei mai importanți pași l-a constituit dezvoltarea edilitară și construcția Uzinei de apă și electricitate care să asigure alimentarea cu apă potabilă, dar și pomparea apelor termale pănă la Stabiliment. Însă investițiile care aveau să definească definitiv imaginea parcului și a stațiunii au fost reconstrucția Stabilimentului de Băi după planurile arhitectului francez Ernest Doneaud sub antrepriza Puklicky&Brătescu și înlocuirea Hotelului Statului nr. 2 cu Hotelul Palace. Parcul Central sau Parcul balnear Băile Govora este un spațiu verde dar totodată și locul care grupează cele mai multe monumente istorice ale orașului vâlcean. Parcul balnear se întinde pe o suprafață de 20,5 hectare, teren care a fost răscumpărat de la localnicii din comuna Păuşeşti Otăsău prin achitarea unor sume de bani sau prin schimburi. Aici s-a construit între 1882 – 1894 primul stabiliment de băi şi primele spatii pentru cazarea pacienților, constituite într-un număr de trei hoteluri numerotate de la 1 la 3: „Hotelul Statului nr. 1”, „Hotelul Statului nr. 2”, „Hotelul Statului nr. 3”, dintre care în prezent mai există două (Hotelul nr 1 și Hotelul nr 2 sau Vila 9). La început, amenajarea parcului a fost sumară, fiind trasate doar câteva alei care făceau legătura între hoteluri, stabilimentul de băi şi şoseaua către comuna Păuşeşti. Aleile erau acoperite cu piatră măruntă de râu şi din loc în loc erau plantate bănci din lemn de mesteacăn alb. Intrarea în parc se făcea printr-un portal confecţionat din acelaşi material pe care erau inscripţionate cuvintele „Băile Govora”. Acest portal a fost menţinut timp de aproape 30 de ani şi a fost înlocuit cu un altul din fier. Acelaşi lemn de mesteacăn a fost folosit la executarea unor pergole, construcţii ornamentale amplasate din loc în loc. În anul 1923, au fost înlocuite gardurile din lemn de mesteacăn cu altele din stejar şi fag, pe o lungime de 530 m. După anul 1910, când a fost înfiinţată „Societatea Govora-Călimăneşti”, parcul a cunoscut o puternică revigorare, fiind amenajat de specialistul francez A. Pinard. Imaginile din ilustratele de epocă prezintă noua înfăţişare a parcului cu alei redesenate, aranjamente florale în care se putea citi cuvântul „Govora”, agave şi multe specii de arbuşti şi arbori ornamentali, plantaţi după criterii ştiinţifice. Pentru a putea înnoi anual florile şi pentru depozitarea în anotimpul rece a speciilor sensibile, „Societatea Govora-Călimăneşti” a amenajat o seră de flori în amplasamentul existent. În perioada de după anul 1955, parcul a fost întreţinut de câţiva muncitori sezonieri care erau conduşi de specialistul horticol Constantin Gogâlea. Acesta a studiat în Franţa şi a continuat ideea precursorului francez. În perioada 1930-1950, în colaborare cu specialişti de la „Societatea Progresul Silvic”au fost plantate şi aclimatizate specii florale de arbuşti şi arbori special selecţionate ca pe lângă aspectul estetic să contribuie la ionizarea microclimatului şi crearea unui mediu sanogen, adjuvant al tratamentului. Cele mai numeroase sunt speciile de conifere: molid, pin (Picea excelsa), larice (Larix deciduas), ienupăr, sădite în zona hotelurilor şi din abundenţă castani (Aescullum hippocastanum) în zona fostului „Stabiliment de Băi”. Vechiul Oficiu de Poștă Băile Govora a fost construit în 1906, după proiectul arhitectului A. Cavel. Inițiativa construirii acestui monument i-a aparținut directorului general al Administrației Poștelor, Grigore Cerchez. Clădirea respectă trăsăturile stilului neoromânesc și este identică oficiului poștal de la Curtea de Argeș, construit cam în aceeași perioadă. A suferit transformări de-a lungul timpuluiÎn prezent este sediul societății Băile Govora S.A. Recomandări bibliografice: Primăria Govora, Parcul balnear Baile Govora, https://www.primaria-baile-govora.ro/parcul-balnear-baile-govora/ ; Dan Moroianu, Stațiunea Băile Govora între 1910 - 1960, ), Buridava, XIII, 2018, p. 175 – 180, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=82080-statiunea-baile-govora-intre-1910-1960--buridava-studii-si-materiale-buridava--xiii-2018; Roxana Mazilu, Aspecte din dezvoltarea stațiunii Băile Govora în perioada 1900-1909, site web: https://bailegovoradealtadata.wordpress.com/2018/04/01/aspecte-in-dezvoltarea-statiunii-baile-govora-in-perioada-1900-1909/ (accesat la 2.10.2023)

Descriptori: Strada Tudor Vladimirescu; Băile Govora; peisaj urban; Parcul Balnear; Parcul Balnear Băile Govora; stațiune balneoclimaterică; stațiune balneară; Parcul Central din Băile Govora; Oficiul de Poștă Băile Govora;

Editura: Librăria noastră

Expediată: Nu

CĂRȚI POȘTALE

GOVORA - SPRE PARC

SIMILARE

Răsfoiți colecția