Colecția Andrei Ștomff

Nume actual subiect: Barul Roman de la Cetatea de Nisip și plaja Belona din Eforie Nord

Descriere: În prim-plan se observă amfore și coloane care mărginesc plaja ce se poate observa spre mijlocul cadrului. Pe plajă sunt turiști. În plan îndepărtat se vede Marea Neagră.

Autor subiect: Henriette Gibory Delavrancea

Datare subiect: 1934

Tip imagine: monocrom

Fotograf: Fl. Petheu

Observații: Cetatea de Nisip este o clădire cu un nume premonitoriu pentru soarta acestui obiect, ca și destinația pe care a primit-o în perioada comunistă. A fost construită în 1934 de Henriette Gibory Delavrancea, una dintre primele femei arhitect din România, care a proiectat aceasta vilă în stil bauhaus, vila care se remarca prin modernitatea liniilor și formelor, în ramele planului de sistematizare a fâșiei de nisip între localitățile Eforie și Carmen Sylva unde va lua naștere o întreaga ministațiune (Plaja Noua). Obiectul, primul dintr-o serie de vile care se înșirau de-a lungul plăjii spre Carmen Sylva, alături de Castelul de Nisip, construcții în regia Societății Techirghiolul, a fost dăruit (donat) de directorul general Aristide Blank, regelui Carol II și metresei sale Elena (Magda) Lupescu. Societatea Techirghiolul era o anexă a Băncii Marmorosch, Blank et comp., bancă controlată de Aristide Blank de al cărui nume se leagă cea mai mare escrocherie financiară din România secolului al XX-lea, care a ruinat financiar economia României. Acestă donație însă nu era altceva decât un act de corupție, mită pentru favoruri trecute și viitoare făcute Societății Techirghiolul și Băncii Marmorosh Blank de către Carol al II-lea. Acest obiect, ca și terenul de 4,5 ha pe care era situat, proprietate a statului, este trecut de altfel în lunga listă de Daruri, avantagii și subvenții primite de la particulari, rezultat al Comisiei de Anchetă privind fraudele din avutul public săvârșite de Carol al II-lea, comisie constituită de Ion Antonescu, care a constatat numeroase abuzuri și ilegalități comise de rege sau terți în numele acestuia, după abdicarea silită din 1940. Carol, fiul unor nemți corecți și cinstiți, născut și crescut în România, se pare că a dobandit până la desăvârșire talentul românesc de accepta mita sau de a o sugera în favoarea sa, de a se înfrupta din banii publici fără nici o jenă sau reținere, în același timp ținând discursuri despre cinste și corectitudine. El a fost acela care părăsit România cu bogății greu de evaluat astăzi, dar care s-au risipit în toate vânturile, mai ales după moartea sa, în Estoril, Portugalia. De-a lungul acestei fâșii de nisip între cele două Eforii, au fost construite o serie de vile începând cu Cetatea de Nisip, vile care la inceputul anilor 1950 au fost dărâmate de regimul comunist pentru construcția taberei estivale de copii, sau adaptate unei noi destinații ca santoriu (Sanatoriul de Copii, CFR, Eforie Sud). Cetatea de Nisip devine apoi o locație de divertisment a turismului socialist, fiind amenjat aici un Bar Roman numit și Vraja Mării, unde în anii 60 - 70 și chiar 80 aveau loc spectacole de music-hall. Barul devenea o locație în aer liber destul de mare, chiar la marginea mării, cu o arhitectură adăugată deosebită, modern-mediteraneană, dar cu un decor tematic putin exagerat. Programul cuprindea numere de balet modern, acrobație, jonglerie, iluzionism, muzică și chiar (soft) striptease (ca și în barurile Cancan și Potcoava de Aur de altfel). La Barul Roman programul era susținut, în cea mai mare parte, de artiști de la Teatrul muzical din Brașov. În anii socialismului, plaja de aici spre Eforie Sud devenea tot mai goală, intimă, prea puțin cunoscută și puțin frecventată de publicul larg, de un romantism aparte. Ignoranța, nepăsarea și indolența au dus la Eforie Nord la o distrugere aproape totală a patrimoniului arhitectural unic, lăsat de cei mai interesanți și prolifici arhitecți români din perioada interbelică care au proiectat parcelarea inițială Aristide Blank și cea de la Vraja Mării într-un complex unitar, un experiment arhitectural unic în Europa, asemănător poate doar cu proiectul cartierului Weissenhof din Stuttgart, un triumf al stilului Bauhaus. (https://techirghiol.com/cetatea-de-nisip-societatea-techirghiolul)

Descriptori: Bar Roman; Cetatea de Nisip; Vraja Mării; plaja Belona; amforă; turist; mare; plajă; coloană; nisip; vară; peisej;

Editura: Editura Meridiane

Expediată: Da

Data expedierii: 04 septembrie 1967

CĂRȚI POȘTALE

EFORIE NORD - PE PLAJĂ

SIMILARE

Răsfoiți colecția