1. MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI - SECȚIA ÎN AER LIBER 2. STATUIA LUI MATEI CORVIN 3. CATEDRALA SF. MIHAIL 4. CARTIERUL GHEORGHIENI 5. TEATRUL NAȚIONAL 6. CARTIERUL GRIGORESCU
- Nume actual subiect: Colaj cu șase imagini din Cluj-Napoca
-
Descriere:
Un colaj alcătuit din cinci fotografii cu locuri reprezentative pentru Cluj: Secția în aer liber a Muzeului Etnografic, statuia ecvestră a lui Matia Corvin, Biserica Sf. Mihail, Cartierul Gheorgheni, Teatrul Național din Cluj și Cartierul Grigorescu. În prima fotografie cu secția în aer liber a Muzeului Etnografic se observă biserica din Chiraleș, în fața căreia se află o casă tradițională.
- Autor subiect: Romulus Vuia; Janus Fadrusz; Augustin Presecan; Hermann Helmer și Ferdinand Fellner; Augustin Presecan
- Datare subiect: 1929; 1902; secolele XIV-XV; 1972; 1906; 1962-1964
- Tip imagine: color
- Cod LMI: CJ-II-a-B-07461; CJ-III-m-A-07819; CJ -II - m - A -07469; CJ-II-m-A-07355
-
Observații:
Parcul Etnografic Naţional Romulus Vuia este primul muzeu în aer liber din România, înființat în 1929 în cadrul Muzeului Etnografic al Ardealului, de către Romulus Vuia, care a gândit locul astfel încât unele case tradiționale să fie în continuare locuite de țărani, antrenași în activități specifice. Deși în perioada următoare a avut loc îmbogățirea muzeului prin transferarea a câteva construcții, multe au fost distruse în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. În 1956, Valer Butură și Teodor Onișor au restructurat planul tematic al parcului și zonarea sa, proiectând astfel patru sectoare tematice, însă din motive obiective s-au realizat numai două dintre acestea, anume sectorul tehnic şi cel al gospodăriilor zonale, creând impresia unui sat tradițional răsfirat. (https://www.muzeul-etnografic.ro/ro/parcul-etnografic-national-romulus-vuia/istoric)
Statuia ecvestră a lui Matia Corvin, un simbol al orașului Cluj-Napoca, a fost dezvelită în 1902 și este lucrată de Janus Fadrusz, în bronz, așezată pe un soclu de piatră. Are o înălțime de 12 m și desfășurarea ansamblului de 20 m. În fața statuii sunt sculptate patru personaje importante pentru Regatul Ungariei din secolul al XV-lea, Blasiu Magyar, Paul Chinezul, Ștefan Zapolya și Ștefan Bathory, care îi închină steagul regelui Matia.
Biserica romano-catolică Sfântul Mihail din Cluj a fost ridicată ca urmare a acordării unor libertăți și privilegii orașului de către regele Carol Robert de Anjou în 1326, printre care se număra și dreptul de a-și alege preotul și parohul. Ea a fost construită în două faze, între 1319-1390 și 1410-1487. Relevantă pentru acest reper temporal este împletirea stilurilor gotic matur cu goticul târziu. Autorii monumentului sunt anonimi, însă pare să fi fost făcut de constructorii catedralei din Cașovia sau ai catedralei Sf. Ștefan din Viena. Forma actuală nu este cea inițială, fiind cuprinse de-a lungul timpului mai multe adaosuri, precum turnul emblematic. Vechea formă a sa a ars în 1698 și a fost refăcut în stil baroc, dar și acest turn a fost distrus de cutremurul anului 1763. Turnul cu ceas, neogotic, prezent astăzi, a fost finalizat în 1860. Multitudinea de stiluri arhitecturale a cunoscut o reîmprospătare în perioada 1957-1960, fiind refăcute picturile murale din secolele XIV-XV. În forma sa actuală, Biserica romano-catolică Sf. Mihail este o biserică gotică de tip sală, cu un cor boltit în cruce pe ogive, altare laterale și sculpturi, vitralii și boltă specifice catedralelor în acest stil. Ea măsoară 70 de metri lungime și aproximativ 80 de metri înălțime.
Cartierul Gheorgheni, amplasat în zona sud-estică a orașului, a fost construit de-a lungul a șapte ani, fiind finalizat în întregime în 1972. Această zonă se distinge prin punerea în valoare a reliefului într-un mod armonios, fiind înălțate în funcție de caracteristicile sale clădiri cu 5-11 niveluri, printre care se află alei, locuri de agrement sau terenuri de sport, astfel încât astăzi este considerat cel ami verde cartier al orașului Cluj-Napoca.
Clădirea Teatrului Național din Cluj a fost realizată între 1904-1906. Prima reprezentație în limba română a avut loc la 14 mai 1919. În această cladire începe să își desfășoare activitatea la 19 septembrie 1919 Opera Română din Cluj, prima din România. Piese românești și străine faimoase au fost reprezentate de actori importanți pe scena teatrului. Întreaga operă a scriitorului Lucian Blaga a fost interpretată în premieră în Teatrul Național din Cluj.
Cartierul Grigorescu se află în partea vestică a orașului și este încadrat la nord de Dealul Hoia, Tăietura Turcului și Cetățuia, iar la sud de Someșul Mic. Acesta a fost proiectat de Augustin Presecan, de asemenea arhitect al cartierul Gheorgheni, iar lucările au fost efectuate între 1962-1964, timp în care s-au desfășurat planurile de sistematizare de la baza Dealului Hoia, ridicarea unui aliniament de blocuri turn, în sudul acestuia a altor blocuri de 5-11 niveluri până la Someș. Cartierul conține importante clădiri vechi ale orașului, încântătoare prin stilul lor.
-
Descriptori:
Cluj;
Transilvania;
Cluj-Napoca;
centru;
centru istoric;
cartier;
stradă;
clădire;
statuie;
sculptură;
biserică;
catolicism;
muzeu;
etnografie;
muzeu etnografic: teatru;
operă;
bloc de locuințe;
statuia ecvestră a lui Matia Corvin;
Matia Corvin;
Biseirca romano-catolică Sfântul Mihail;
Parcul Etnografic Național Romulus Vuia;
Muzeul Etnografic al Transilvaniei;
Teatrul Național din Cluj;
Opera Națională Română;
Teatrul Național Lucian Blaga;
Lucian Blaga;
Janus Fadrusz;
Hermann Helmer;
Ferdinand Fellner;
Romulus Vuia;
Augustin Presecan;
- Editura: OSEDT
- Expediată: Da
- Data expedierii: 6 septembrie 1973
- Regiune/Zona geografica /Context spatial: Transilvania
-
Localitate: Cluj-Napoca
- UAT: Municipiul Cluj-Napoca
- Județ: Cluj
- Adresa actuala: Strada Tăietura Turcului; Piața Unirii; Cartierul Gheorgheni; Piața Ștefan cel Mare nr. 2-4; Cartierul Grigorescu
- Adresa initiala: Pădurea Hoia; Piața Libertății; Cartierul Gheorghieni; Piața Ștefan cel Mare nr. 24; Cartierul Grigorescu
- Stat: România
