CĂRȚI POȘTALE


Colecția Andrei Ștomff

MĂNĂSTIREA VĂRATEC (SEC. XIX-LEA)

  • Descriere: Imagine care surprinde un peisaj de vară de la Mănăstirea Văratec, fotografiată dinspre absidă.
  • Datare subiect: 1785
  • Tip imagine: color
  • Cod LMI: NT-II-a-A-10732
  • Cod RAN: 121144.01
  • Observații: Fondarea Mănăstirii Văratec este legată de numele Bălașei Herescu (1757-1842), fiica preotului Mihail de la Biserica "Sf. Nicolae Domnesc" din Iași. Aceasta viețuia ca rasoforă în Schitul Topolița din apropiere, cu numele de sora Olimpiada. Ea a dobândit mai multe terenuri în poiana Văratec, de la marele vistiernic Deleanu și de la pădurarul Ion Bălănoiu. Sfătuită de starețul Paisie Velicicovschi de la Mănăstirea Neamț, care urmărea desființarea schiturilor mici de călugărițe aflate la marginea orașelor și satelor și concentrarea lor în câteva mănăstiri mai mari, izolate de lume, maica Olimpiada a întemeiat, între anii 1781-1785, o mică sihăstrie în poiana Văratec. În iunie 1785, Olimpiada, împreună cu duhovnicul Iosif, au început construirea unei biserici de lemn cu hramul "Adormirea Maicii Domnului". Lângă biserică, s-au clădit și chilii în care s-au stabilit mai multe călugărițe, fondându-se astfel Schitul Văratec. Alături de maica Olimpiada, duhovnicul Iosif este considerat și el ca fondator al mănăstirii. Acesta s-a născut în jurul anului 1750, în localitatea Valea Jidanului din Transilvania, și a intrat de tânăr în viața monahală, devenind ucenic al renumitului monah Paisie Velicicovschi, încă de pe când acesta din urmă se afla la Mănăstirea Dragomirna. Părintele Iosif a decedat la 28 decembrie 1828, fiind înmormântat în pronaosul Bisericii "Adormirea Maicii Domnului" de la Mănăstirea Văratec. În anul 1787, Schitul Văratec a fost unit cu Schitul Topolița pentru a forma un așezământ monahal mai mare și mai bine organizat. Schitul Topolița, înființat cu peste 250 ani în urmă, era așezat în mijlocul satului Topolița. Prin unirea celor două schituri, călugărițele de la Topolița s-au mutat la Văratec. În anul următor, au venit aici și maicile de la Schitul Durău în frunte cu stareța Nazaria, care a fost întărită ca stareță a Schitului Văratec. Schimonahia Nazaria a condus soborul mănăstirii în perioada 1788-1814, fiind ajutată de duhovnicul Iosif. Pentru mai multe detalii accesați: https://varatic.mmb.ro/istoria-manastirii-varatic
  • Descriptori: biserică; mănăstire; monument istoric; frescă; pictură; religie; Mănăstirea Văratec;;
  • Editura: Tipografia Institutului Biblic
  • Expediată: Nu

Localizare

SIMILARE
STOMFF_CP_28_0059_a_001842;STOMFF_CP_28_0060_r_001842 STOMFF_CP_11_a_6484_litoral_Constanta; STOMFF_CP_12_r_6484_litoral_Constanta STOMFF_CP_13_a_6485_litoral_Constanta; STOMFF_CP_14_r_6485_litoral_Constanta STOMFF_CP_25_a_6491_litoral_Constanta; STOMFF_CP_26_r_6491_litoral_Constanta STOMFF_CP_77_a_6517_litoral_Constanta; STOMFF_CP_78_r_6517_litoral_Constanta STOMFF_CP_97_a_6527_litoral_Constanta; STOMFF_CP_98_r_6527_litoral_Constanta STOMFF_CP_99_a_6528_litoral_Constanta; STOMFF_CP_100_r_6528_litoral_Constanta STOMFF_CP_101_a_6529_litoral_Constanta; STOMFF_CP_102_r_6529_litoral_Constanta