- Nume actual subiect: Turnul Croitorilor, Teatrul Național Lucian Blaga, Statuia ecvestră Sfântul Gheorghe ucigând balaurul, Grădina Botanică Alexandru Borza, Bulevardul 21 Decembrie 1989, Statuia ecvestră a lui Matia Corvin și Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail din Cluj-Napoca
-
Descriere:
Clujul prezentat printr-un colaj de 8 fotografii conținând locuri faimoase sau specifice acestui oraș, precum Turnul Croitorilor, o imagine panoramică de pe Dealul Cetățuia, Teatrul Național, Statuia Sfântului Gheorghe, Grădina Botanică și podețul din Grădina Japoneză, strada 30 Decembrie, Statuia lui Matia Corvin și Biserica Sfântul Mihail, ultimele două fiind localizate în actuala Piața Unirii.
- Autor subiect: Hermann Helmer și Ferdinand Fellner; József Róna si Kálmán Lux; Alexandru Borza; Ioan Fadrusz
- Datare subiect: secolul al XV-lea; 1906; 1904; 1925; 1902; secolele XIV-XV
- Tip imagine: monocrom
- Cod LMI: CJ-II-m-A-07271; CJ-II-m-A-07355; CJ-III-m-A-07815; CJ-II-a-B-07455; CJ-III-m-A-07819; CJ -II - m - A -07469
-
Observații:
Turnul Croitorilor a fost ridicat în secolul al XV-lea, tot atunci fiind atestat pentru prima dată de regele Matia Corvin. Denumirea sa are legătură cu obligația breslei croitorilor de a apăra acest segment din zidul de incintă al orașului. Acesta a cunoscut mai multe faze de restaurare, înfățișarea sa actuală datând din 1627-1629. Bastionul are un plan pentagonal, cu ziduri masive și structura realizată doar din piatră fățuită, prezentând orificii de tragere patrulatere. Intervenții ulterioare de conservare a construcției au avut loc în 1924 la decizia Comisiunii Monumentelor Istorice, hotărând totodată transformarea sa în muzeu. Turnul a mai fost renovat în perioada 1956-1957 și 1959, fiind amenajat un Muzeu de Istorie locală, cu un laborator de fotografie și atelier de restaurare, dar care nu a fost deschis niciodată.
Clădirea Teatrului Național din Cluj a fost realizată între 1904-1906. Prima reprezentație în limba română a avut loc la 14 mai 1919. În această cladire începe să își desfășoare activitatea la 19 septembrie 1919 Opera Română din Cluj, prima din România. Piese românești și străine faimoase au fost reprezentate de actori importanți pe scena teatrului. Întreaga operă a scriitorului Lucian Blaga a fost interpretată în premieră în Teatrul Național din Cluj.
Statuia Sfântului Gheorghe din Cluj este o copie a celei comandate de împăratul Carol al IV-lea în Praga pentru a marca nunta fiului său, Sigismund de Luxemburg cu Maria de Anjou. Aceasta a fost ridicată în Cluj în anul 1904 de sculptorul József Róna și arhitectul Kálmán Lux pentru a-i onora pe meșterii clujeni Martin și Gheorghe, autorii originalului din 1373.
Grădina Botanică din Cluj este legată de fondarea Societății Muzeului Ardelean și înființarea Universității Franz Josef din Cluj în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Aladár Richter a achiziționat după 1900 locația actuală a Grădinii Botanice și organizarea ei îi revine profesorului Alexandru Borza în 1919, după înființarea Universității Daciei Superioare, și va fi deschisă oficial la 25 iunie 1925. Între 1930-1935 s-a construit Institutul Botanic și după Al Doilea Război Mondial se realizează complexul serelor mari și multe alte ajustări pentru menținerea și îmbunătățirea Grădinii.
Statuia ecvestră a lui Matia Corvin, un simbol al orașului Cluj-Napoca, a fost dezvelită în 1902 și este lucrată de Janus Fadrusz, în bronz, așezată pe un soclu de piatră. Are o înălțime de 12 m și desfășurarea ansamblului de 20 m. În fața statuii sunt sculptate patru personaje importante pentru Regatul Ungariei din secolul al XV-lea, Blasiu Magyar, Pavel Chinezul, Ștefan Zapolya și Ștefan Bathory, care îi închină steagul regelui Matia.
Biserica romano-catolică Sfântul Mihail din Cluj a fost ridicată ca urmare a acordării unor libertăți și privilegii orașului de către regele Carol Robert de Anjou în 1326, printre care se număra și dreptul de a-și alege preotul și parohul. Ea a fost construită în două faze, între 1319-1390 și 1410-1487. Relevantă pentru acest reper temporal este împletirea stilurilor gotic matur cu goticul târziu. Autorii monumentului sunt anonimi, însă pare să fi fost făcut de constructorii catedralei din Cașovia sau ai catedralei Sf. Ștefan din Viena. Forma actuală nu este cea inițială, fiind cuprinse de-a lungul timpului mai multe adaosuri, precum turnul emblematic. Vechea formă a sa a ars în 1698 și a fost refăcut în stil baroc, dar și acest turn a fost distrus de cutremurul anului 1763. Turnul cu ceas, neogotic, prezent astăzi, a fost finalizat în 1860. Multitudinea de stiluri arhitecturale a cunoscut o reîmprospătare în perioada 1957-1960, fiind refăcute picturile murale din secolele XIV-XV. În forma sa actuală, Biserica romano-catolică Sf. Mihail este o biserică gotică de tip sală, cu un cor boltit în cruce pe ogive, altare laterale și sculpturi, vitralii și boltă specifice catedralelor în acest stil. Ea măsoară 70 de metri lungime și aproximativ 80 de metri înălțime.
-
Descriptori:
Cluj;
Transilvania;
Cluj-Napoca;
România;
zid;
zid de incintă;
bastion;
turn;
Turnul Croitorilor;
vedere panoramică;
teatru;
operă;
clădire;
Teatrul Național din Cluj;
statuie;
Sfântul Gheorghe;
Statuia Sfântului Gheorghe;
Matia Corvin;
Statuia lui Matia Corvin;
grădină botanică;
Alexandru Borza;
Grădina Botanică din Cluj;
stradă;
bulevard;
Strada 30 Decembrie;
Bulevardul 21 Decembrie 1989;
catedrală;
biserică;
Biserica Sfântul Mihail;
biserică romano-catolică;
- Editura: C.P.C.S.
- Expediată: Da
- Data expedierii: 27 august 1960
- Regiune/Zona geografica /Context spatial: Transilvania
-
Localitate: Cluj-Napoca
- UAT: Municipiul Cluj-Napoca
- Județ: Cluj
- Adresa actuala: Strada Baba Novac nr. 35; Piaţa Ștefan cel Mare nr. 2-4; Strada Mihail Kogălniceanu; Strada Republicii nr 24; Bulevardul 21 Decembrie 1989; Piața Unirii
- Adresa initiala: Strada Bethlen nr. 39; Piața Ștefan cel Mare nr. 24; Strada Mihail Kogălniceanu; Strada Republicii nr. 24; Strada 30 Decembrie; Piața Libertății
- Stat: România
2
