Colecția Andrei Ștomff

Nume actual subiect: Vila Mociornița (Vila Belvedere) din Predeal; Cabana Poiana Izvoarelor din Predeal; Cabana Trei Brazi din Predeal

Descriere: Colaj de promovare a stațiunii turistice Predeal, construit în jurul a trei repere emblematice ale zonei: Consiliul Popular Predeal (fosta Primărie, cunoscută drept Vila Mociornița) în stânga, Cabana Poiana Izvoarelor de pe versantul sudic al Munților Diham, în dreapta sus, și Cabana Trei Brazi, unul dintre cele mai puternice simboluri ale stațiunii montane, în dreapta jos.

Datare subiect: anii 70; anii 80

Tip imagine: color

Observații: Vila Mociornița are o istorie strâns legată de personalitatea puternică a industriașului interbelic Dumitru Mociornița, unul dintre marii filantropi ai României. De-a lungul vieții, acesta a sprijinit cu generozitate comunități, instituții și oameni aflați în nevoie: de la satul natal, școli și spitale, până la sportivi, artiști, militari sau tineri fără posibilități, mulți dintre ei ajunși ulterior figuri respectate ale societății. În Predeal, contribuția sa a fost esențială pentru modernizarea localității: a finanțat captarea surselor de apă potabilă – celebrul izvor Mociornița din fața gării – și lucrările de canalizare, refăcute abia în 1998. Tot aici a investit în „Societatea Cooperativă Predealul”, devenind membru în consiliul de administrație. După finalizarea acestor proiecte, Mociornița și-a ridicat în Predeal o casă de vacanță, Vila Margareta, cunoscută astăzi drept Vila Mociornița. Naționalizată după 1948, clădirea a devenit sediul Primăriei Predeal, rol pe care l-a păstrat timp de decenii. Recuperată de urmașii proprietarilor, vila a fost restaurată în 2007, redobândindu-și eleganța anilor ’30 și farmecul arhitecturii interbelice. Cabana Poiana Izvoarelor își păstrează și astăzi aura de loc retras și luminos, așezat pe versantul sud estic al Dihamului, la 1.455 m altitudine, în poiana care îi poartă numele. La marginea pădurii de brad, într un cadru liniștit și aerat, cabana a fost vreme de decenii unul dintre cele mai căutate locuri de popas pentru drumeții din Bucegi, punct de plecare spre abruptul nord estic al masivului și spre culmile domoale ale Dihamului. Construită în 1940 de Banca Națională a României pentru propriii funcționari, cabana a fost gândită ca un refugiu confortabil într un decor montan autentic. Între 1964 și 1966, Întreprinderea Regională a Stațiunilor Balneo Climaterice Sinaia a reamenajat și extins complexul, ajungând la o capacitate de aproximativ 100 de locuri, împărțite în trei clădiri și 22 de camere. Dispunea de bufet, restaurant cantină cu autoservire, electricitate de la rețeaua publică, apă curentă și telefon – dotări remarcabile pentru o cabană montană a epocii. În anii recenți, Cabana Poiana Izvoarelor oferea 72 de locuri de cazare în camere de două și patru paturi, cu baie comună, și un restaurant cu specific țărănesc, clasificată la categoria două stele. Totuși, în prezent, cabana este închisă pe termen nedeterminat, fără servicii de cazare, masă sau refugiu, rămânând doar un reper geografic și afectiv pentru cei care au cunoscut-o în vremurile ei bune. Accesul cel mai scurt pornește din Bușteni, pe drumul de pe Valea Cerbului până la Cabana Gura Diham, apoi pe poteca marcată cu bandă roșie, care urcă prin pădure aproximativ o oră până în poiană. De aici, locul devine un nod de trasee: spre Bucșoiu și Moraru, spre Pichetul Roșu, Vârful Omu sau Mălăiești, ori spre Cabana Diham și Predeal prin Șaua Baiului. Cabana Trei Brazi s a format ca un reper al turismului interbelic din Predeal, într o perioadă în care stațiunea începea să se dezvolte ca loc de recreere pentru turiștii atrași de liniștea poienilor și de priveliștile largi spre Bucegi. Așezată într un cadru deschis, la marginea pădurii, cabana a devenit rapid un punct de popas pentru drumeți și un spațiu de întâlnire pentru cei care căutau un refugiu montan accesibil, dar autentic. Arhitectura ei păstrează caracteristicile cabanelor tradiționale din prima jumătate a secolului XX: o structură solidă din lemn, sprijinită pe un soclu de piatră, acoperiș înalt în două ape și o terasă orientată spre poiană. Interiorul, simplu și funcțional, era gândit pentru grupuri de turiști, cu o sală de mese luminoasă și camere dispuse pe două niveluri, într un stil rustic ce se integra firesc în peisaj. De-a lungul deceniilor, cabana a trecut prin mai multe transformări. În anii ’50–’60 au avut loc primele modernizări, urmate în perioada comunistă de extinderi moderate și introducerea utilităților necesare unui flux turistic tot mai mare. După 1990, renovările au urmărit păstrarea imaginii tradiționale, dar și adaptarea la cerințele contemporane, cabana devenind parte a unui complex turistic mai amplu, fără a și pierde identitatea istorică. Importanța Cabanei Trei Brazi se leagă atât de rolul ei în dezvoltarea turismului montan din Predeal, cât și de valoarea ei simbolică. Este un loc prezent în memoria multor generații de drumeți, un punct de plecare pentru trasee accesibile și un exemplu de arhitectură montană păstrată în spiritul originar. Prin continuitatea ei, cabana rămâne un martor al evoluției stațiunii și un element identitar al peisajului local. Trei Brazi reprezintă unul dintre cele mai cunoscute repere turistice ale Predealului. Prima cabană, ridicată în perioada interbelică, era construită din lemn masiv și piatră, cu acoperiș abrupt și ferestre mici, în stil alpin. Amplasarea pe platoul dominat de cei trei brazi simbolici i a conferit o aură aparte, iar cabana a devenit rapid un loc frecventat de turiști, scriitori și artiști. Extinderile ulterioare au păstrat caracterul rustic, iar ansamblul a rămas un simbol al turismului montan românesc. Importanța lui este atât arhitecturală, cât și culturală: Trei Brazi a intrat în imaginarul colectiv, în fotografii, ghiduri și povești de călătorie.

Descriptori: Vila Mociornița; Primăria din Predeal; Consiliul Popular Predeal; Park Luxury din Predeal; Cabana Poiana Izvoarelor; Cabana Trei Brazi; vilă; vilă interbelică; vilă montană; cabană; cabană montană; cabană interbelică; arhitectură montanistă; arhitectură alpină; arhitectură interbelică; Predeal; Valea Prahovei; Pasul Predeal; Munții Carpați; Munții Bucegi; Munții Diham; Carpații Meridionali; Munții Baiului; peisaj de iarnă; iarnă montană; peisaj montan; Vila Margareta; anii 80; anii 70;

Editura: OSETCM

Expediată: Da

Data expedierii: 21 iulie 1988

CĂRȚI POȘTALE

JUDEȚUL BRAȘOV. 1. PREDEAL: SEDIUL CONSILIULUI POPULAR. 2. CABANA „POIANA IZVOARELOR”. 3. CABANA „TREI BRAZI”

SIMILARE

Răsfoiți colecția