- Nume actual subiect: Mănăstirea Tismana
-
Descriere:
Vedere cu o porțiune din zidul de incintă și un turn de colț din cadrul ansamblului monastic de la Tismana, văzute dinspre malul pârâului Tismana. În fotografie este surprinsă și cascada de sub mănăstire, de care se leagă și o legendă privind ctitorirea acestui lăcaș de cult de către starețul Nicodim.
- Datare subiect: 1377 - 1388
- Tip imagine: color
- Cod LMI: GJ-II-a-A-09413
- Cod RAN: 82449.04
-
Observații:
Mănăstirea Tismana este cea mai veche mănăstire funcțională din Țara Românească. Se află în partea de nord a oraşului Tismana, pe partea stângă a drumului DJ672A în sensul de mers spre Cioclovina, pe Muntele Stârmina, pe malul vestic al pârâului Tismana. Mănăstirea Tismana a fost ctitorită între între 1377-1378 de cuviosul Nicodim de la Tismana, cu sprijinul financiar al domnitorilor Radu I şi ulterior Dan I şi Mircea cel Bătrân. Biserica din ultimul sfert al secolului al XIV-lea a suprapus o altă biserică în plan trilobat. Ansamblul monastic cuprinde biserica, paraclisul (secolul al XVII-lea), turnul clopotniţă (secolul al XVII-lea), Casa Stăreţiei (secolul al XVII-lea), chiliile (secolul al XVII-lea) şi incinta cu turnuri de colţ (secolul al XVII-lea). Pisania monumentului nu s-a păstrat. S-au păstrat însă numeroase documente care atestă diferitele faze de existenţă ale monumentului. Despre ctitorirea mănăstirii s-a păstrat o legendă care s-a transmis de-a lungul secolelor de la o generație la alta de călugări. Astfel, călugărul Nicodim, plecând în căutarea unui loc aflat în apropierea unei cascade („La Pișători”), undeva la întâlnirea apelor Motrului și Jiului, găsește „un isvor de apă vie”, de fapt cascada și stânca Starminei unde urmează să întemeieze o nouă comunitate monahală, după cea de la Vodița. Nicodim nu reușise să găsească locul pe care îl căutase inițial însă alegerea s-a sa dovedit una benefică pentru așezământul monahal care prosperă în perioada medievală și după aceea, deși a trecut și prin perioade mai dificile. Cascada de sub zidurile mănăstirii și Peștera Sfântului Nicodim a servit ca loc de refugiu pentru viitorul voievod Neagoe Basarab care se ascundea de Mihnea cel Rău, dar și pentru boierul Matei Brâncoveanu (viitorul dom) care se ascundea de domnitorul Leon Tomșa. Recomandări bibliografice: Dumitru Cauc, Formarea şi dezvoltarea domeniului mănăstirii Tismana, Litua - Studii şi Cercetări, XIV, Târgu Jiu, 2012, 131-140, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=29699-formarea-si-dezvoltarea-domeniului-manastirii-tismana--litua-studii-si-cercetari--xiv-2012 ; Spiridon Cengăneanu, Constatări şi ipoteze asupra construcţiei bisericii Tismana, Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, 1-4, V, București, 1912, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=102005-constatari-si-ipoteze-asupra-constructiei-bisericii-tismana--buletinul-comisiunii-monumentelor-istorice--1-4-v-1912; Gheorghe Cantacuzino, Consideraţii arheologice în legătură cu trecutul mănăstirii Tismana, Studii şi Cercetări de Istorie Veche şi Arheologie (SCIVA), 4, Editura Academiei Române, București, 1996, 343-368, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=119917-consideratii-arheologice-in-legatura-cu-trecutul-manastirii-tismana--studii-si-cercetari-de-istorie-veche-si-arheologie-sciva--tombrie-decembrie-4-xlvii-1996; Mișu Davidescu, Monumente medievale din nord-vestul Olteniei, Editura Meridiane, 1970, p. 33 - 38 https://biblioteca-digitala.ro/?volum=6278-monumente-medievale-din-nord-vestul-olteniei--1970; Virgil Drăghiceanu, Considerațiuni asupra vechimii bisericii Mănăstirii Tismana, Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, XXVII, nr. 1-4, seria Veche, p. 1 - 16, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=100894-consideratiuni-asupra-vechimii-bisericii-manastirii-tismana--buletinul-comisiunii-monumentelor-istorice--1-4-xxvii-1934; Nicolae Ghika-Budești, Ceva despre Biserica Mănăstirii Tismana, Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, XXX, nr. 1-4, seria Veche, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=100978-ceva-despre-biserica-manastirii-tismana--buletinul-comisiunii-monumentelor-istorice--1-4-xxx-1937; Duiliu Marcu, George Russu, Descoperirea frescei din secolul al XVI-lea de la mănăstirea Tismana, Buletinul Monumente și Muzee, Anul I, nr. 1; https://biblioteca-digitala.ro/?articol=56645-descoperirea-frescei-din-secolul-al-xvi-lea-de-la-manastirea-tismana--buletinul-monumente-si-muzee--1-anul-i-1958; Corneliu Brăneanu, Contribuția mănăstirii Tismana la evoluția mișcării literare din țara noastră în sec. XIX și XX, Litua - Studii și Cercetări, VIII, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=32827-contributia-manastirii-tismana-la-evolutia-miscarii-literare-din-tara-noastra-in-sec-xix-si-xx--litua-studii-si-cercetari--viii-2000; Ion Popescu - Brădiceni, Pictura murală de la Mănăstirea Tismana, Litua - Studii și Cercetări, XIII, https://biblioteca-digitala.ro/?articol=33138-pictura-murala-de-la-manastirea-tismana--litua-studii-si-cercetari--xiii-2011;
-
Descriptori:
Mănăstirea Tismana;
mănăstire;
lăcaș de cult;
turn;
zid de incintă;
chilie;
arhitectură religioasă;
mănăstire ortodoxă;
monument de cult;
monument istoric;
Muntele Stârmina;
- Editura: Editura Sport Turism
- Expediată: Nu
- Regiune/Zona geografica /Context spatial: Oltenia
-
Localitate: Tismana
- UAT: Tismana
- Județ: Gorj
- Adresa actuala: Strada Mănăstirii nr. 287
- Stat: România
3
