Colecția Andrei Ștomff

Descriere: Vedere din centrul istoric al orașului Oradea cu Podul Ferdinand (astăzi Podul Sfântul Ladislau), văzut dinspre Strada Libertății (denumirea din prezent), respectiv Piața Ferdinand. Pe podul de piatră, susținut de doi piloni trec atât pietoni cât și un tramvai. În depărtare este Piața Unirii (numită în trecut și Piața Mică sau Piața Sfântul Ladislau) și clădirile din zonă, clădirea Primăriei (în partea dreaptă, în apropierea malului Crișului Repede), Biserica parohială Sfântul Ladislau (centrul imaginii), cât și turnurile Palatul Episcopal Greco-Catolic și turnul-clopotniță al catedralei greco-catolice Sfântul Nicolae.

Datare subiect:

Tip imagine: monocrom

Fotograf: Ion Petheu

Cod LMI: BH-II-m-A-01085; BH-II-m-B-01087; BH-II-m-B-01058; BH-II-a-A-01052

Cod RAN: 26573.02

Observații: Piața Unirii este centrul cartierului numit Orașul Nou, parte a centrului istoric al orașului Oradea, aflat pe malul stâng al Crișului Repede. S-a format între anii 1714 – 1740 ca o piață principală, numită Piața Mică (Kispiac tér). S-a mai numit și Piața Sfântul Ladislau (Szent László tér). La începutul secolului al XIX-lea piața avea în jur de 7200 de mp, cu clădiri construite în stil neoclasic, multe cu etaj. Peisajul era dominat însă de trei biserici: Biserica Romano-Catolică „Sf. Ladislau” ( construită între 1720 – 1733), Biserica Adormirii Maicii Domnului – Biserica cu Lună (construită între 1784 – 1832), Catedrala Greco-Catolică „Sf. Ierarh Nicolae” (construită între 1800 – 1810), monumente ce s-au păstrat și în prezent. Un eveniment tragic pentru această zonă a reprezentat-o incendiul din 1836. În 1869 piața nu era pavată, era ocupată de corturi și tarabe ale negustorilor. Aspectul pieței se va schimba între finele secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, devenind unul din cele mai frumoase zone ale centrului istoric al Oradei. În această perioadă sunt contruite palatul Primăriei Oradei (construit între 1901 – 1903), alatul Episcopiei Greco-Catolice (construit între 1903 – 1905), Palatul Vulturul Negru (construit între 1907 – 1908), Palatul Moskovits Adolf și fiii (construit între 1904 -1905). Accesul dintre Piața Ferdinand și Piața Unirii se face prin podul Sfântul Ladislau. Până la reparațiile din 2015 – 2016, podul nu avea o denumire oficială. Orădenii îl numeau podul Ferdinand pentru că făcea legătura între piețele Ferdinand, aflată pe malul drept al Crișului Repede și Unicii, pe malul stâng. În 1750 aici este atestat un pod de lemn de lega vechiul oraș Oradea de Olosig (devenit între timp cartier al Municipiului Oradea). Vechiul pod de lemn a fost înlocuit la începutul secolului al XX-lea de un pod din metal, construit în arc și suspedant, fără piloni. Podul permitea trecerea tramvaielor. Acest pod a fost distrus însă în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, fiind bombardat de trupele aliate. Podul actual a fost construit în anul 1954, de această dată fiind un pod de piatră pe piloni și fără arcadă. A fost restaurat prin reparațiile generale din anul 2016. Este un reper al arhitecturii Art Nouveau din Oradea. Între pod și piață se află unul din cele mai vechi edificii ecleziastice ale orașului, și anume bazilica romano-catolică Sfântul Ladislau. Construcție barocă, realizată între 1730 și 1742 care a servit ca bazilică episcopală până în 1779. În 1964 autoritățile comuniste au încercat să o demoleze, dar un lanț uman format din orădeni au împiedicat acest lucru. Aproape de malul stâng al râului Crișul Repede, la nord-vest de pod, se află palatul Primăriei Oradea. Este construit de arhitectul maghiar Kálmán Rimanóczy fiul. Palatul se află pe fostul amplasament al episcopiei catolice din secolul XVIII. Un element deosebit îl constituie asimetria în plan al construcției, cladirea îmbinând stilul eclectic și renascentist. Înspre malul Crișului Repede prezintă un turn cu ceas de 50 de metri, parte din el fiind surprins și în fotografie. A fost incendiat în anul 1944, în luptele dintre români și sovietici cu trupele Germaniei naziste. Un alt monument care se leagă de numele lui Kálmán Rimanóczy fiul este și Palatul Episcopal Greco-Catolic, realizat tot în stil eclectic, predominând stilul neogotic cu elemente romanice, baroc, gotice, rococo și Art Nouveau. A fost construit pe o casă parohială a Bisericii Sfântul Ladislau, distrusă de incendiul din 1836. La capătul sud-vestic al Pieței Unirii se află catedrala greco-catolică Sfântul Nicolae. A fost construit în stil baroc la începutul secolului al XIX-lea, la inițiativa episcopului Ignație Darabanț. A fost afectată de incendiile din 1836 și 1907. Actuala formă a turnului clopotniță datează din 1910 - 1912, când este reconstruit de arhitectul Giovanni Quai. În ceea ce privește fotografia. A fost realizată de Ion Petheu, fotograf montan dar și de peisaje urbane. A realizat fotografii în anii 60 și 70. Una din lucrările sale cele mai cunoscut este albumul „România Pitorească”, publicat la Editura Meridiane în anul 1966. Este fratele lui Florin Petheu, alături de care a realizat numeroase cărți poștale cu peisaje din România.

Descriptori: Oradea, piață; pod; arhitectură; teatru; bazar; hotel; râu; Podul Sfântul Ladislau; Podul Ferdinand; Piața Unirii din Oradea; Bazilica Romano-Catolică Sfântul Ladislau; Primăria Oradea; Palatul Episcopal Greco-Catolic din Oradea; Catedrala Greco-Catolică Sfântul Nicolae; Kálmán Rimanóczy ;

Editura: Editura Meridiane

Expediată: Nu

CĂRȚI POȘTALE

ORADEA

SIMILARE

Răsfoiți colecția