Nume actual subiect: Portret de femeie: pictură realizată de Mișu Popp
Descriere:
Portret de femeie, redat 3/4 șezând, în ușor semi-profil spre dreapta. Cu o ținută care impresionează prin eleganță și bun gust, tânăra apare șezând, într-un interior sugerat doar prin fotoliul de epocă tapițat cu piele pictată. Orientată ușor spre dreapta, fata întoarce capul spre spectator, întâmpinându-l cu o privire frontală. Are chipul frumos și proaspăt, este fardată discret și pieptănată cu bucle răsucite cu fierul, după moda epocii. În păr are prins un buchețel de trandafiri specific modei Biedermeier. Carnația e redată în nuanțe delicate de ocru și roz. În mâna dreaptă ține un evantai. Eleganta rochie de mătase albastră, prin decolteul larg și mânecile scurte, îi pune în evidență frumusețea umerilor, a bustului și a brațelor. Corsetul îi accentuează finețea taliei. Cu o minuție caracteristică stilului său de esență academistă, artistul redă dantelăria aplicată pe rochie și bijuteriile (cerceii, pandantivele, brățările și inelele de aur și argint, împodobite cu pietre prețioase și perle, și ceasul prins la brâu). Calitatea și strălucirea ținutei e realizată prin nuanțările de albastru, alburi și griuri colorate, în contrast cu fundalul tern. Semnat dreapta jos spre mijloc, cu negru și datat.
Autor subiect: Mișu Popp
Datare subiect: A doua jumătate a secolului al XIX-lea
Observații:
Mihail (Mișu) Popp a fost un pictor român, reprezentant al academismului românesc, care s-a remarcat în domeniul portretisticii și al picturii bisericești. Alături de prietenul său Constantin Lecca și de litograful Carol Popp de Szathmary, Popp a făcut parte din grupul de artiști ardeleni care au influențat semnificativ pictura românească a secolului al XIX-lea. Provenit fiind dintr-o familie unde meșteșugul zugrăvelii a fost o îndeletnicire cu care s-au ocupat toți membrii acesteia, a fost printre primii artiști români cu educație plastică occidentală. A fost cel mai talentat și prolific pictor transilvănean român din secolul al XIX-lea, care, între anii 1846 – 1848, a studiat la Academia de Artă din Viena. Practic, pictura românească de la Mișu Popp – în Ardeal, împreună cu cea din Principate, a început să facă parte integrantă din cea a Occidentului.
Prin portretistică, Mișu Popp a lăsat documente prețioase pentru cunoașterea epocii în care a trăit, fiind unul din creatorii portretului de tip Biedermeier în pictura românească, precum și unul din realizatorii portretului istoric cu rezonanță romantică. A realizat o vastă operă de acest gen, având ca temă principală personalități politice, istorice și culturale (a fost puternic atras de portretul istoric), dar și oameni obișnuiți precum funcționari, preoți sătești, orășeni sau țărani. A stăpânit mijloacele tehnice necesare picturii și a reușit să evidențieze luciul materialelor și efectele picturale ale luminii fără ca expresia imaginii în opera sa să fie distrusă. Picturile sale sunt caracterizate totuși, de un convenționalism de tip academic. A fost fără nicio îndoială un maestru al portretului de grup sau individual, maestru care a pus mai presus de orice idealul clasic al echilibrului și al armoniei. Alături de Lecca în perioada imediat următoare înfrângerii revoluției din anul 1848 și până în 1859 la Unirea Principatelor, a reușit împotriva opreliștilor și împotriva demoralizării generale a intelectualilor români, să trezească interesul publicului față de artă.
