DELTA DUNĂRII - MOARĂ DE VÂNT LA LETEA
- Nume actual subiect: Moară de vânt la Letea, în Delta Dunării
-
Descriere:
Moară de vânt pentru prelucrarea cerealelor aflată pe apă, în Delta Dunării, în apropiere de localitatea Letea. O ambarcațiune plutește în proximitatea ei.
- Datare subiect: 1950-1960
- Tip imagine: monocrom
-
Observații:
Cele cinci mori de vânt care populau zona Letea, inclusiv cele trei surprinse în fotografie, nu mai există în prezent. După inundațiile din anul 1970, zona a fost îndiguită, iar morile de vânt au fost demolate.
Zona Dobrogei era adesea numită și Țara Morilor de Vânt, caracterizată de geograful Constantin Brătescu ca fiind „drumul vânturilor". Permanența acestor vânturi în regiune se reflectă în prezența numărului mare de mori de vânt care au dominat peisajul, lucru remarcat și de numeroși călători străini. Cea mai veche mărturie datează din 1585, când nobilul francez Françoise de Pavie, aflat în trecere pe brațul Sulina, amintește de morile de vânt văzute aici. Cunoaștem faptul că la începutul secolul XX existau în jur de 600 de mori de vânt în Dobrogea, în special în zona Tulcea și în satele din jur.
Construite din lemn și stuf, cu aparatul de captare a vântului ca o elice cu 6 sau 4 aripi, erau poziționate în zone cât mai înalte, pentru a fi protejate de inundații. În cazul Deltei, morarii aveau puține astfel de opțiuni, alegând de cele mai multe ori grinduri pentru construcția lor, sau poziționându-le chiar pe apă. Astfel de mori erau foarte apreciate de locuitorii Deltei, pentru că permiteau încărcarea sacilor cu cereale direct din barcă, eliminând astfel necesitatea plății carelor pentru transport. Adesea, morile erau personificate, fiind denumite de către localnici, nu fără umor, în funcție de numele proprietarului: morile fraților Chiselev, moara Cașâc, moara Moș Cârjă.
Există un întreg imaginar popular clădit în jurul morilor. Amplasate adesea în locuri izolate, departe de spațiul organizat al satului sau chiar abandonate în anumite perioade ale anului, morile de vânte erau asociate cu forțele malefice. De multe ori erau considerate sălașe pentru duhurile rele, care trebuiau alungate prin plasarea unor obiecte magice ca amulete pentru protecție. Întâmplările nefericite au alimentat această imagine negativă, cu mori care au fost distruse de trăsnete, luate de vânt sau provocând tragedii umane.
Din păcate, morile de vânt nu au fost structuri care să reziste testului timpului. În mare parte, morile de vânt din Dobrogea au fost fie distruse în timpul Primului Război Mondial, fie înlocuite treptat de morile mecanice mai eficiente.
În prezent, una dintre cele mai impresionante colecții de mori de vânt, printre care una de la Letea, poate fi vizitată la Complexul Național Muzeal ASTRA din Sibiu. Acestea au fost aduse din zona Tulcea în anii '70. Astăzi, în Dobrogea au rămas doar câteva mori de vânt, folosite ca elemente de decor la mănăstirile Celic-Dere și Saon, și pe malul lacului Ciuperca din orașul Tulcea. Surse: Eugenia Iacovici, Istoria morilor de vânt - https://tulcealibrary.ro/wp-content/uploads/2017/01/E.Iacovici-Istoricul-morilor.pdf; https://mistereledunarii.wordpress.com/2011/12/08/morile-de-vant-de-altadata/
-
Descriptori:
Delta Dunării;
deltă;
Letea;
moară de vânt;
RPR;
barcă;
Republica Populară Română;
Dunărea;
fluviut;
- Editura: Editura Combinatul Poligrafic Casa Scânteii
- Expediată: Nu
- Regiune/Zona geografica /Context spatial: Dobrogea
-
Localitate: Letea
- UAT: Comuna C. A. Rosetti
- Județ: Tulcea
- Stat: Republica Populară Română
