CĂRȚI POȘTALE


Colecția Andrei Ștomff

CERES, BACHUS ȘI VENUS

  • Nume actual subiect: Ceres, Bachus și Venus: pictură realizată de Abraham Janssens (1575-1632)
  • Descriere: Subiectul este inspirat de celebra formulare "Sine Cerere et Libero (Bahcus) friget Venus" din piesa "Eunucul" de Terentius Joost. Vander Auwera, cel mai reputat exeget al operei lui Jansens, considera - în lucrarea sa de dizertație pentru doctorat, Leven en Werken van Nuyssen, Gent, 2002, pp. 508-511 - că în linie iconografică lucrarea în discuție trebuie pusă în conexiune cu pattern-ul lui Caravaggio și, mai ales, cu gravura cu același subiect al lui Crispijin van den Queborn după un model al lui Crispijin van den Broeck. Din același unghi, fundalul ar fi inspirat de decorul celebrei grădini Tivoli. În fine, același exeget mai invoca la acest capitol și gravura intitulată "Cele 4 elemente" (datată 1601) a lui Johannes Wierix. La rândul nostru, vom semnala similitudini iconografice ale tabloului de la Sibiu cu lucrarea intitulată "Bucuria și Melancolia" (datată 1632), din colecția Bernardo de Lassala, Madrid. Dacă la tabloul madrilen pot fi descifrate înrudiri cu paradigma semantică a perechii Heraclit-Democrit, lectura iconologică a tabloului sibian trebuie să înceapă cu sensul sursei livrești ("Fără Ceres și Bachus, Venus rămâne frigidă"). În acest sens, trebuie să observăm că imagistica propusă de Janssens descinde și din multitudinea reprezentativă a Banchetelor zeilor în pictura Țărilor de Jos și este, în ultima instanță, clasabilă în perimetrul semantic de tip vita voluptuaria. Comput digitalis, sugerat de gestica personajelor și secondat de perechea de porumbei și de torțele exhibate de zeitățile feminine (forul, simbol al vitalității erotice) face o acuzată trimitere la reperele fructifere (struguri) și, mai ales, legumicole (a se vedea aici prezența grâului, simbol al reluării ciclului "celor 4 elemente", explicit configurat, dar, cu deosebiri, cea a icon-ului vigorii sexuale, reprezentat de cornul abundenței dominat de dovleci și pepeni, dintre care unul secționat). Cupa de vin pe care o ridică Bachus în cinstea rubensienei senzualități a zeiței Venus e similară apei dătătoare de viață (vezi cascada din fundal, așezată în același registru cu numita cupă). Ne aflăm aici, din unghiul semnificației, în plină mentalitate barocă, verbul a urca fiind semantic îngemănat cu verbul a cădea, când triumful e o altă față a decăderii. T. von Frimmel (1894) înscrie tabloul sibian sub actuala paternitate. J. Vander Auwera (op. cit, p. 856) considera că la această lucrare a colaborat și Jan Wildens.
  • Autor subiect: Abraham Janssens
  • Datare subiect: secolul al XVII-lea
  • Fișă obiect clasat: [1]

    1. pictura--Janssens-Abraham--Ceres-Bachus-si-Venus

  • Tip imagine: color
  • Observații: Abraham Janssens a fost un pictor flamand care a trăit între 1575 și 1632. El este cunoscut pentru lucrările sale religioase și mitologice, care arată influența lui Caravaggio și a școlii baroce romane. El a fost cel mai important pictor de scene istorice din Flandra înainte de întoarcerea lui Rubens din Italia. Unele dintre picturile sale celebre includ Scaldis și Antverpia, Răstignirea și Lascivia. El a pictat și scene care reprezintă cele cinci simțuri sau cele șapte păcate capitale. El a semnat unele dintre lucrările sale ca Janssens van Nuyssen, care se crede că este numele de familie al mamei sale. El a avut opt copii, dintre care unul, Maria Anna, a devenit și ea pictoriță și s-a căsătorit cu Jan Brueghel cel Tânăr.
  • Descriptori: artă plastică; Ceres; Bachus; Venus; Janssens; Muzeul Național Brukenthal; ulei pe pânză; pictare; scenă mitologică; baroc; baroc flamand; pictură de șevalet; pictură în ulei; pictură; nud; Abraham Janssens; Banchetele zeilor;
  • Editura: Întreprinderea Poligrafică Sibiu
  • Expediată: Nu

Localizare
  • Regiune/Zona geografica /Context spatial: Transilvania
  • Localitate: Sibiu
  • UAT: Municipiul Sibiu
  • Județ: Sibiu
  • Adresa actuala: Piața Mare 4 - 5,
  • Adresa initiala: Piața Mare 4 - 5
  • Stat: România

SIMILARE
STOMFF_CP_233_a_5640; STOMFF_CP_234_r_5640 STOMFF_CP_235_a_5641; STOMFF_CP_236_r_5641 STOMFF_CP_237_a_5642; STOMFF_CP_238_r_5642 STOMFF_CP_241_a_5644; STOMFF_CP_242_r_5644 STOMFF_CP_243_a_5645; STOMFF_CP_244_r_5645 STOMFF_CP_245_a_5646; STOMFF_CP_246_r_5646 STOMFF_CP_247_a_5647; STOMFF_CP_248_r_5647 STOMFF_CP_249_a_5648; STOMFF_CP_250_r_5648