- Nume actual subiect: Biserica romano-catolică Sfântul Mihail, Parcul Cetățuia, Grădina Botanică Alexandru Borza, Piața Unirii, Statuia ecvestră a lui Matia Corvin și Teatrul Național Lucian Blaga din Cluj-Napoca
-
Descriere:
Un colaj care ilustrează prin cinci fotografii locuri reprezentative din orașul Cluj-Napoca. În sensul acelor de ceasornic, sunt redate Biserica romano-catolică Sfântul Mihail, Dealul Cetățuia cu platforma Belvedere, unde se află oameni ce privesc orașul, o vedere aeriană din Piața Libertății, actuala Piața Unirii, Grădina Japoneză din Grădina Botanică, o imagine de detaliu cu Statuia ecvestră a lui Matia Corvin și fațada Teatrului Național din Cluj-Napoca.
- Autor subiect: Alexandru Borza; Giovanni M. Visconti; David Sebestyen; Janus Fadrusz; Hermann Helmer și Ferdinand Fellner
- Datare subiect: secolele XIV-XV; 1715 – 1735; 1925; secolul al XV-lea; 1912 – 1913; 1902; 1906
- Tip imagine: monocrom
- Cod LMI: CJ-II-m-A-07469; CJ-II-a-A-07240; CJ-II-a-B-07455; CJ-II-a-A-07244; CJ-III-m-A-07819; CJ-II-m-A-07355
-
Observații:
Biserica romano-catolică Sfântul Mihail din Cluj a fost ridicată ca urmare a acordării unor libertăți și privilegii orașului de către regele Carol Robert de Anjou în 1326, printre care se număra și dreptul de a-și alege preotul și parohul. Ea a fost construită în două faze, între 1319-1390 și 1410-1487. Relevantă pentru acest reper temporal este împletirea stilurilor gotic matur cu goticul târziu. Autorii monumentului sunt anonimi, însă pare să fi fost făcut de constructorii catedralei din Cașovia sau ai catedralei Sf. Ștefan din Viena. Forma actuală nu este cea inițială, fiind cuprinse de-a lungul timpului mai multe adaosuri, precum turnul emblematic. Vechea formă a sa a ars în 1698 și a fost refăcut în stil baroc, dar și acest turn a fost distrus de cutremurul anului 1763. Turnul cu ceas, neogotic, prezent astăzi, a fost finalizat în 1860. Multitudinea de stiluri arhitecturale a cunoscut o reîmprospătare în perioada 1957-1960, fiind refăcute picturile murale din secolele XIV-XV. În forma sa actuală, Biserica romano-catolică Sf. Mihail este o biserică gotică de tip sală, cu un cor boltit în cruce pe ogive, altare laterale și sculpturi, vitralii și boltă specifice catedralelor în acest stil. Ea măsoară 70 de metri lungime și aproximativ 80 de metri înălțime.
La început, Cetățuia a fost o fortificație habsburgică cu scop defensiv și strategic, ridicată în secolul al XVIII-lea, având turnuri în formă de stea, o redută și un turn, bastioane ce o înconjurau și la exterior valuri de pământ. De multe ori a funcționat și ca închisoare, fiind reprezentativ momentul 1848, când mulți revoluționari au fost întemnițați aici. În perioada interbelică, Dealul Cetățuia devine zona cea mai săracă a Clujului, rău famată. Regimul comunist transformă această mahala în parcul binecunoscut de astăzi, în anii 1970 fiind demolate casele de pe latura estică pentru construirea Hotelului Belvedere. În prezent, din vechea fortificație mai sunt vizibile câteva clădiri, o parte din ziduri, porțile de acces din sud-est și nord și reduta, cunoscută ca Turnul Parașutiștilor.
Grădina Botanică din Cluj este legată de fondarea Societății Muzeului Ardelean și înființarea Universității Franz Josef din Cluj în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Aladár Richter a achiziționat după 1900 locația actuală a Grădinii Botanice. Organizarea ei îi revine profesorului Alexandru Borza în 1919, după înființarea Universității Daciei Superioare, și va fi deschisă oficial la 25 iunie 1925. Între 1930-1935 s-a construit Institutul Botanic și după Al Doilea Război Mondial se realizează complexul serelor mari, alături de multe alte ajustări pentru menținerea și îmbunătățirea Grădinii.
Piața Libertății, astăzi Piața Unirii, se află pe locul pieței începute în secolul al XV-lea și a căpătat statutul de centru prin interferența principalelor artere de circulație în acest punct. Aspectul actual datează din secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, când au avut loc lucrări de sistematizare și de înlăturare a unor clădiri ce înconjurau Biserica Romano-Catolică Sf. Mihail.
Statuia ecvestră a lui Matia Corvin, un simbol al orașului Cluj-Napoca, a fost dezvelită în 1902 și este lucrată de Janus Fadrusz, în bronz, așezată pe un soclu de piatră. Are o înălțime de 12 m și desfășurarea ansamblului de 20 m. În fața statuii sunt sculptate patru personaje importante pentru Regatul Ungariei din secolul al XV-lea, Blasiu Magyar, Pavel Chinezul, Ștefan Zapolya și Ștefan Bathory, care îi închină steagul regelui Matia.
Clădirea Teatrului Național din Cluj a fost realizată între 1904-1906. Prima reprezentație în limba română a avut loc la 14 mai 1919. În această cladire începe să își desfășoare activitatea la 19 septembrie 1919 Opera Română din Cluj, prima din România. Piese românești și străine faimoase au fost reprezentate de actori importanți pe scena teatrului. Întreaga operă a scriitorului Lucian Blaga a fost interpretată în premieră în Teatrul Național din Cluj.
-
Descriptori:
Cluj;
Transilvania;
Cluj-Napoca;
piață;
centru istoric;
Piața Unirii;
Piața Libertății;
biserică;
biserică catolică;
Biserica Sfântul Mihail;
Palatul Sebestyén;
statuie;
Matia Corvin;
Statuia lui Matia Corvin;
statuie ecvestră;
vedere panoramică;
panoramă;
parc;
Parcul Cetățuia;
Dealul Cetățuia;
grădină;
grădină botanică;
Alexandru Borza;
Grădina Botanică Alexandru Borza;
teatru;
operă;
clădire;
Teatrul Național din Cluj;
Opera Națională din Cluj;
Lucian Blaga;
Teatrul Național Lucian Blaga;
- Editura: Meridiane
- Expediată: Da
- Data expedierii: 15 iulie 1968
- Regiune/Zona geografica /Context spatial: Transilvania
-
Localitate: Cluj-Napoca
- UAT: Municipiul Cluj-Napoca
- Județ: Cluj
- Adresa actuala: Piața Unirii; Strada Republicii nr. 42; Piaţa Iancu Avram nr. 2
- Adresa initiala: Piața Libertății; Piața Ștefan cel Mare nr. 24
- Stat: România
