PARCURI ŞI GRĂDINI ÎN BUCUREŞTI
- Nume actual subiect: Colaj de șase imagini cu parcuri și grădini din București
-
Descriere:
Colaj de șase imagini cu parcuri și grădini din București. În sensul acelor de ceasornic, ele ilustrează: (1) Parcul Floreasca, vedere către lacul cu același nume și blocurile-turn din zare; (2) alei din Parcul Herăstrău, iar în planul îndepărtat Casa Presei Libere; (3) Parcul Carol din București, vedere dinspre dealul pe care se află în prezent mausoleul; se remarcă scările de mari dimensiuni, podul peste lac și aleea centrală largă; (4) Parcul Cișmigiu, vedere generală de sus, cu insulița pe care se află în prezent Restaurantul Monte Carlo; în planul îndepărtat, numeroase imobile; (5) alei pline de vegetație și vizitatori în Grădina Botanică; (6) Parcul Lia Manoliu, vedere cu lacul, intrarea în Amfiteatrul Mihai Eminescu și blocuri în construcție. Central, titlul.
- Autor subiect: Ernest Pinard și Friedrich Rebhaun; Eduard Redont; Karl Fr. Wilhelm Meyer și Friedrich Rebhaun; Carol Davila; Dimitrie Brândză
- Datare subiect: 1963; 1936; 1900-1906; 1854; 1860; 1884; 1953
- Tip imagine: monocrom
- Cod LMI: B-II-a-A-18802; B-II-a-A-19016; B-II-a-A-19655; B-II-a-B-18508
-
Observații:
(1) Parcul Floreasca a fost amenajat în perioada 1961-1963 pentru a deservi cartierul cu același nume, puternic transformat de regimul comunist în perioada 1950-1957. Pentru ridicarea noilor ansambluri rezidențiale, ca și în alte zone ale Bucureștiului, au fost demolate o serie de clădiri anterioare, dar cartierul suprapune parțial și o veche groapă de gunoi. (2) Situat în partea de nord a capitalei, Parcul Regele Mihai I al României este cel mai mare parc al Bucureștiului, având o suprafață de circa 110 ha. Amenajarea sa, operă a arhitecților Ernest Pinard și Friedrich Rebhaun, datează din 1936, după asanarea zonei mlăștinoase în perioada 1930-1935. Printre numele anterioare, notăm: Parcul Național, Parcul Carol al II-lea, Parcul V.I. Stalin, Parcul Herăstrău. (3) Parcul Carol din București, denumit anterior Parcul Filaret (la începutul sec. al XX-lea) sau Parcul Libertății (1948-1991), a fost amenajat în perioada 1900-1906 la inițiativa lui Ion N. Lahovari, după planurile peisagistului Eduard Redont, pentru a servi ca spațiu de desfășurare a Expoziției Generale Române din 1906 cu ocazia a 40 de ani de domnie a regelui Carol I. Prin cele peste 165 de pavilioane construite, se dorea prezentarea evoluției României în plan economic, politic, militar și cultural. În perioada comunistă, parcul a suferit transformări importante – majoritatea edificiilor au fost demolate sau mutate, iar în locul fostului Palat al Artelor, a fost ridicat „Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului și a patriei, pentru socialism” (1959-1963). (4) Grădina Cișmigiu este unul dintre cele mai vechi parcuri din București, fiind amenajată pe un teren mlăștinos, cu multe bălți și izvoare subterane. Planul de transformare a zonei într-o grădină publică îi aparține lui Pavel Kiseleff în anul 1830, ele fiind puse în operă în timpul domniilor lui Gheorghe Bibescu și Barbu Știrbei. Deși parcul a fost inaugurat în anul 1854, după planurile peisagiștilor Karl Fr. Wilhelm Meyer și Friedrich Rebhaun, lucrări de înfrumusețare s-au desfășurat și ulterior. (5) Grădina Botanică din București a fost înființată în 1860 la propunerea doctorului Carol Davila, pe lângă Facultatea de Medicină și Farmacie, ocupând o suprafață relativ mică din Șos. Cotroceni. Ea a fost mutată pe actualul amplasament, după un scurt periplu în grădinile Palatului Șuțu, la inițiativa directorului Dimitrie Brândză în anul 1884. În pofida unor distrugeri repetate în cursul ambelor războaie mondiale, expoziția în aer liber s-a dezvoltat în permanență, cuprinzând în prezent 12 sectoare (sectorul decorativ, plante rare, plante mediteraneene, grădina italiană, iridarium, rosarium, grădina bunicii, grădina istorică, grădina cu remedii, colina coniferelor, insula și flora Dobrogei). (6) Parcul Național Lia Manoliu, cunoscut anterior sub denumirea de 23 August, a fost amenajat în anul 1953, pe o suprafață de 54 ha și găzduiește Arena Națională a României.
-
Descriptori:
Republica Populară Română;
Muntenia;
București;
Parcul Floreasca;
Parcul Regele Mihai I al României;
Parcul Herăstrău;
Parcul V.I. Lenin;
Parcul Carol al II-lea;
Parcul Național;
Casa Presei Libere;
Casa Scânteii;
Parcul Carol I;
Parcul Libertății;
Parcul Filaret;
Grădina Cișmigiu;
Parcul Cișmigiu;
Grădina Botanică;
Dimitrie Brândză;
Parcul Lia Manoliu;
Parcul 23 August;
Ernest Pinard;
Friedrich Rebhaun;
Eduard Redont;
Karl Fr. Wilhelm Meyer;
Carol Davila;
parc;
grădină;
lac;
expoziție;
floră;
vegetație;
ansamblu rezidențial;
bloc;
monument;
monument istoric;
- Editura: Editura Meridiane
- Expediată: Da
- Data expedierii: 5 aprilie 1965
- Regiune/Zona geografica /Context spatial: Muntenia
-
Localitate: București
- UAT: Municipiul Bucureşti
- Județ: Bucureşti
- Adresa actuala: Strada Locotenent Aviator Radu Beller 31; Piața Charles de Gaulle f.n.; Piața Libertății f.n.; Bulevardul Elisabeta nr. 46; Șoseaua Cotroceni nr. 32; Bulevardul Basarabia
- Stat: Romania
