Nume actual subiect: Portretul lui Avram Iancu; Bustul lui Avram Iancu de la Țebea; Mormântul lui Avram Iancu de la Țebea
Descriere:
Colaj de vederi dedicate în onoarea eroului revoluționar român Avram Iancu, respectiv două monumente aflate în cadrul ansamblului de monumente care compun Cimitirul Eroilor de la Țebea, respectiv bustul lui Avram Iancu realizat (imaginea din dreapta sus) de Radu Moga, care se află la intrarea în cimitir și mormântul lui Avram Iancu (imaginea de jos). Imaginea este o vedere de după anii 50 când mormântul este împrejmuit de un gard din beton decorat cu lanțuri metalice. Cele două tunuri au fost amplasate la reorganizarea mormântului, la 2 septembrie 1924, fiind tunuri din cadrul Războiului de Independență din anul 1877. Lespedea funerară de marmură, decorată cu coroane de flori, a fost amplasată la 1 noiembrie 1931, din inițiativa și contribuția istoricilor Gheorghe I. Brătianu și Constantin C. Giurescu. În partea centrală este portretul celebru al lui Avram Iancu realizat de pictorul Barbu Iscovescu. Avram Iancu, supranumit ”Crăișorul Munților”, participant la Revoluția de la 1848 din Transilvania, este reprezentat așezat, îmbrăcat în portul moșesc, cu cămașă, chimir, eșarfă neagră la gât, șubă și căciulă de oaie înfundată, într-o parte.
Autor subiect: Barbu Iscovescu (pictor); Radu Moga (sculptor)
Observații:
Portretul lui Avram Iancu este o pictură în ulei pe pânză realizată de pictorul Barbu Iscovescu în anul 1849. Eroul este înfățișat purtând o căciulă brumărie cu un vârf teșit care se îndreaptă spre dreapta. Are o haină grea, îmblănită, de culoare alb-verzuie, decorată cu zece nasturi mari pe ambele părți. Nasturii mai mici, cu rol funcțional, sunt vizibili pe mesada hainei, lăsând la vedere pântecele și pieptul eroului. Gulerul cămășii este larg răsfrânt, iar lavaliera neagră este înnodată romantic spre stânga. La brâu, eroul poartă un chimir lat din piele, cu patru catarame și buzunare dispuse în patru etaje, decorat cu împletituri ornamentale negre pe un fond castaniu, albastru sau portocaliu. Două pistoale mari sunt înfipte în chimir. Accentele de lumină se reflectă pe figura eroului din partea dreaptă, iar gulerul răsfrânt, singura pată albă a tabloului, și patul pistolului din stânga corpului se remarcă prin reflexii metalice. Reflexele nasturilor nu urmează o logică figurativă strictă, fiind dispuse aleatoriu, sugerând o diversitate a surselor de lumină pentru întreaga compoziție. Pictorul a demonstrat o atenție deosebită pentru densitatea materialelor și aspectul lor tactil. Numele tabloului mai este și Avram Iancu de la Vidra, Prefectul Legiunii Auraria Gemina. Tabloul este realizat în manieră academistă. Se află în prezent în colecțiile Muzeului Național de Artă al România, fiind clasat în categoria Tezaur a bunurilor patrimoniului cultural național.
Bustul lui Avram Iancu din Țebea este prima din seria de sculpturi reprezentându-l pe Crăișorul Munților realizate de sculptorul român Radu Moda. Lucrarea a fost realizată din bronz, are înălțimea de un metru și a fost așezată într-unul din locurile cele mai încărcate de istorie din ţinutul Zarandului, faţă în faţă cu biserica din sat, gorunul lui Horea, mormântul şi gorunul lui Avram Iancu. Bustul „craiului munţilor”, realizat din banii strânşi de personalul de întreţinere C.F.R Inspecție Arad. A fost dezvelit în fața a peste 5000 de oameni, muncitori ceferişti, delegaţi ai asociaţiilor C.F.R. din ţară şi din Bucureşti, locuitori din Zarand, un mare număr de săteni din Ţebea şi comunele de pe valea Crişului Alb, intelectuali din Deva Avram Iancuşi Arad, cadre didactice împreună cu elevi ai liceului din Brad, oficialităţi etc. Pe soclul din piatră al statuii este inscripționat numele „Iancu” iar pe cea din spate anul 1934 şi o placă din bronz pe care scrie „Ridicat de personalul de întreținere al Inspecției L 5 Arad”.
Mormântul lui Avram Iancu este un monument istoric aflat pe teritoriul satului Țebea; comuna Baia de Criș. Acesta se află în Panteonul Moților, în imediata apropiere a gorunului lui Horea. Avram Iancu a decedat la 10 septembrie 1874 în casa lui Ioan Stupină, zis Lieber, din Baia de Criș. Inițial, mormântul era de pământ, conform obiceiului, c rucea de la căpătâi a fost donată de preotul Ioan Tisu (al doilea), care pregătise crucea pentru propriul său mormânt. La 28 august – 2 septembrie 1924, mormântul este reamenajat în contextul evenimentelor care marcau centenarul nașterii lui Avram Iancu. Atunci, mormântul lui Avram Iancu este împrejmuit, iar în perimetrul său au fost amplasate două tunuri din războiul din 1877. La ceremonie au luat parte Vasile Goldiș, președintele Societății Astra dar și regele Ferdinand I, Ion I. C. Brătianu, Miron Cristea, Vasile Suciu, Octavian Goga, Gurie Grosu, Alexandru Averescu și alții. La 1 noiembrie 1931 pe mormânt a fost așezată o lespede de marmură gri sculptată de Gheorghe M. Cantacuzino, cu inscripția: „Craiului Munților. Națiunea Română întregită în hotarele ei firești și unită în spiritul libertății. MDCCCXLVIII–MCMXVIII”, concepută de Nicolae Iorga. După al Doilea Război Mondial gardul de împrejmuire al zonei din jurul mormântului a fost refăcut din beton și decorat cu lanțuri metalice. Ultimele lucrări de renovare au avut loc în 2004.
